Sâmbătă, 21 martie, este ziua în care presa din România a fost ținta unui atentat gândit de Guvernul Orban. Un atentat la libertatea cuvântului scris și vorbit, gândit de unii care încearcă să ascundă sub preș lucrurile care nu funcționează așa cum ar trebui.
Prefecturile din teritoriu au primit un document, semnat de secretarul de stat Gheorghe Sorescu, în care se precizează că, începând cu această dată, nu au voie să mai comunice niciun fel de informaţii referitoare la: numărul de teste COVID-19 efectuate, la numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate și la starea de sănătate a pacienţilor depistaţi pozitiv cu COVID-19. O decizie aberantă la care niciun alt guvern post-decembrist nu s-a gândit până acum. Nu știu a cui a fost ideea, însă cu siguranță că ea urâțește imaginea, și așa boțită, a Guvernului Orban.
În generozitatea sa, onor Guvernul condus din clandestinitatea autoizolării de Ludovic Orban, admite, totuși, ca prefecturile să ofere și ceva informații de interes local: măsurile pentru împiedicarea răspândirii și combaterii COVID-19, identificarea și amenajarea unor noi locuri de carantină, dar fără a preciza adresa acestora, primirea de material și echipamente de protecție, măsuri de ordine publică.
Dacă am fi fost în stare de război, cu generalii la butoanele Puterii, adică cu adevărații profesioniști în situații de criză, aș fi înțeles, dar așa? Ce vrea ministerul și, implicit, guvernul, să ne ascundă? Că populația să nu afle că testele pentru depistarea coronavirusului sunt făcute doar persoanelor suspectate? Asta nu ar reprezenta ceva nou. Noi toți știm că nu se fac astfel de testări, în lipsă de kituri. Sau poate ține ascuns faptul că nu există măști și echipamente de protecție suficiente pentru medicii care intră în sălile de operații? Și asta cunoaștem. Atunci, ce ascunde acest guvern? Ce vrea el să nu știm noi? Deține cumva informații extrem de îngrijorătoare și nu vrea ca lumea să se panicheze și mai rău? Că vin vremuri de restriște, dar noi, până atunci, să trăim cu impresia că situația este sub control, că ei, guvernanții, se spetesc cu munca în folosul poporului? Sau este pur și simplu vorba de prostie?
Qui prodest această atitudine de limitare, ca să nu spun altfel, a dreptului la informație? Musiu Guvern nu realizează că, cu cât este mai secretos, cu atât se expune mai mult? Apar suspiciunile, zvonurile, fake news-urile? Pentru ce? Pentru că acești guvernanți știu să comunice doar cu membrii PNL și simpatizanții acestora, care au sarcini precise să share-uiască comunicatele de la partid sau care vin de la guvern, nu și cu restul populației. Greșeli peste greșeli și cu cât ele se înmulțesc, cu atât credibilitatea celor ce gestionează criza coronavirusului scade, la fel și încrederea populației în actul de guvernare.
Personal, cred că s-a greșit impardonabil cu acele măsuri luate de secretarul de stat de la Ministerul de Interne, cu acordul superiorilor și, ca atare, mă alătur colegilor din presă care protestează împotriva unor astfel derapaje periculoase pentru democrație.