Ce dracu’, nene, doar trăim în România!

Bă nene, ți-am spus că nunta la români ține trei zile? Ți-am spus sau nu? Ți-am spus. Și ți-am mai spus că așa va fi cu plagiatul și teza de doctorat a lu’ Lucică Bode? Două, trei zile ziariștii vor da de pământ cu Bode, ăsta, la rândul său, îi va amenința cu datul în judecată, după care se va așterne sfânta tăcere făcătoare de minuni. Am avut dreptate? Am avut. Să nu te mai audă că îmi spui: „Bă, Gogule, de unde dracu le știi pe toate, că dai din tine ca dintr-un om bătrân ce ești.”, că nu mai ai argumente.

A cam avut dreptate Gogu al meu. Adevărul e că avea informația de la partid, pe surse cum ar veni, că Lucică nu va fi demis și nici nu i se va forța mâna să plece din fruntea ministerului de Interne. La urma, urmei, de ce să fi plecat, bă tată? Că doar n-a ciordit toate cărțile alea de care scria presa, ci doar câteva rânduri, acolo. Ș-apoi, n-a făcut-o în calitate de ministru, ci de persoană fizică preocupată să-și ridice necontenit nivelul intelectual și profesional. Ce e rău în asta? Decât să fi frecat toată ziua menta, mai bine că s-o apucat te teza asta de doctorat. Că s-o gândit bine: „bă, eu sunt mai fraier decât alții? Cum să ajung eu nu știu ce, dacă nu am doctorat?” Vai, domnu’ Bode, se poate să aveți o părere atât de proastă despre persoana lu’ tălică? Sigur că matale poți. Poți chiar mai mult de atât, noi toți știam asta, dar uite că a căzut beleaua pe capul matale.

Acum, dacă stăm bine să ne gândim, nu e Lucică singurul politician prins cu mâța în sac. Sunt zeci sau poate sute. Sigur, nu toți ajung să fie dovediți ca plagiatori, pentru că nu toți ajung miniștri, secretari de stat, directori și alte scule pe bascule. Dar și așa, nu la toți li se cere să demisioneze, fie că sunt mai cu moț, fie că au trecut pe la ferma de găini de la Cornu a lu’ Adi Năstase. Lu’ nea Nicu Ciucă, de exemplu, de ce nu i-a cerut nimeni să plece de la Palatul Victoria și din Modrogan? Că și pe el l-au prins când i-a fost lumea mai dragă. Sau să se fi cerut el afară. Să fi ieșit în fața camarazilor, să-și fi turnat cenușă în cap: „Dragi camarzi și preteni. Recunosc că am furat din alte lucrări, de fapt nu eu am furat, ci cel care care a avut grijă ca lucrarea mea să fie de 10, că prin gestul meu am adus atingere imaginii imaculate a partidului care m-a primit cu brațele deschise.” Și apoi să fi cerut să plece, iar partidul să fi răsuflat ușurat cu îndemnul camaraderesc: „Du-te, Nicule, du-te unde și-o înțărcat dracu’ copiii și mutu’ iapa.”.

Am avut dreptate, nene, sau nu am avut? „Ai avut, Gogule, ce să zic…” Trei zile a ținut scandalul tezei plagiate, că cineva l-o învățat bine pe Lucică să o lase mai moale, să nu se mai ia în clonț cu presa, după care s-o așternut tăcerea. Până când? „Până la o nouă nuntă, cu sau fără plagiate.”. Bravo, bă, nene, vezi că știi? Ce dracu’, doar trăim în România!

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/