Casa Muhle, condamnată la demolare? „Noi credem că acea casă nu mai poate fi reabilitată”

Una dintre cele mai mari pete de pe obrazul Timișoarei este, fără îndoială, stadiul avansat de degradare în care se află casa florarului Muhle, altădată o mândrie a capitalei Banatului, iar acum, o ruină. Pe măsură ce casa se dărâmă pentru că este lăsată să se degradeze, în jurul ei crește o adevărată junglă de copaci și buruieni, iar reprezentanții Asociației Culturale „Salvați Patrimoniul Timișoarei” cred că, în actualul stadiu, clădirea nu mai poate fi salvată.

Ilie Sârbu, președintele asociației, spune că autoritățile locale dau dovadă de dezinteres maxim în problema casei. Asociația „Salvați Patrimoniul Timișoarei” a cerut Consiliului Județean Timiș să treacă la exproprierea pentru cauză de utilitate publică, fapt permis de actuala legislație. Din septembrie 2016, Curtea de Apel Timișoara a decis că proprietarii trebuie să readucă frumoasa casă la starea inițială. „Am solicitat exproprierea printr-o adresă la CJT. CJT la rându-i a trimis către Primărie să se constituie un grup care să evalueze această situația. Primăria nu a mai constituit acest grup. Problema e că anul viitor hotărârea judecătorească încetează și proprietarul poate să facă ce vrea acolo. Altfel, nu înțelegem de ce autoritățile nu fac nimic”, a punctat Ilie Sârbu.

Practic, Primăria Municipiului Timișoara ar fi trebuit să constituie o comisie de evaluare pentru starea casei Muhle, formată din viceprimarul Farkas Imre, viceprimarul Dan Diaconu, arhitectul-șef al orașului și directorul Direcției de Urbanism, Sorin Ciurariu și șefa Serviciului Certificări Autorizări, Gabriela Borcsi. Reprezentanții Asociației „Salvați Patrimoniul Timișoarei” au punctat că acea comisie nu s-a mai constituit. De altfel, asociația a și propus ca la refacere, în emblematica clădire din cartierul Elisabetin, să se facă un Muzeu al Rozelor, dar și o casă memorială pentru Wilhelm Muhle, primul florar al orașului, și fiul său, Arpad.

Asociația consideră că acum, fără acoperiș, cu zidurile proptite de piloni, casa nu mai poate fi refăcută, ci ar trebui demolată și construită o replică. De asemenea, Ilie Sârbu a spus că fără presiunea societății civile, nu s-ar fi făcut nimic. „Factorii de decizie nu sunt interesați, nu au nicio treabă cu această casă. Aceea numai punere în siguranță nu e. Primăria, la presiunea societății civile, a intrat în acest proces, dacă nu erau cei de la Pro Domo, Primăria nu ar fi făcut acest pas cu casa Muhle. Noi credem că acea casă nu mai poate fi reabilitată. Trebuie refăcută, pentru că acea casă nu mai prezintă siguranță. Proprietarii sunt bine mersi, nu-i deranjează nimeni cu nimic”, a mai spus Ilie Sârbu.

Casa Muhle a fost ridicată la Timișoara în perioada Imperiului Austro-Ungar, între anii 1866-1868. Din 1878 a fost cumpărată de Wilhelm Muhle, florarul orașului, care a plantat în jurul casei o superbă grădină de trandafiri. Ulterior, casa a aparținut fiului său, Arpad, arhitect peisagist al orașului. De altfel, vila a aparținut până în 1992 descendenților familiei Muhle, până când strănepoata florarului a emigrat în Germania. Vila a fost preluată de ICRAL și de aici a avut diverși chiriași. Ultimul, un fost ofițer SRI, a achiziționat clădirea și a vândut-o în anul 2000 unei familii de etnie romă, Cârpaci.

Primăria nu și-a exercitat dreptul de preempțiune, deși putea face acest lucru. Fostul arhitect-șef al orașului, Radu Radoslav s-a opus ideilor de transformare a casei pe care le avea familia Cârpaci, dar ulterior, Sorin Ciurariu, actualul arhitect-șef, a dat o autorizație în anul 2006. De la familia Cârpaci, vila a ajuns la Ionel Stancu. Între timp, acesta a decedat, iar casa a fost moștenită de Ioan-Nelson Cârpaci.

Sursa foto: facebook.com/AsociatiaCulturalaSPT

• Tweet
• Pin It