Șefii administrațiilor locale și județene din Reșița, Timișoara, Caraș-Severin și Timiș s-au întâlnit în capitala Banatului Montan pentru a semna contractul de prestări servicii cu SC Metroul SA pentru proiectul „Reabilitarea/Modernizarea infrastructurii feroviare Reșița Nord – Timișoara Nord, cu extensie Voiteni – Stamora Moravița – frontieră”.
În decembrie 2020, primarii municipiilor Reșița și Timișoara, Ioan Popa și Dominic Fritz, și președinții consiliilor județene Caraș-Severin și Timiș, Romeo Dunca și Alin Nica, semnau în orașul de pe Bega un protocol de colaborare prin care fiecare entitate publică își asuma realizarea documentației necesare pentru reabilitarea și modernizarea căii ferate Reșița – Timișoara, pe care urmează să circule un tren cu propulsie pe hidrogen.
La un an și o lună de la acel moment, Popa, Fritz, Dunca și Nica și-au strâns din nou mâinile. De această dată, la Reșița, sub cupola Palatului Administrativ, unde astăzi a avut loc semnarea contractului cu reprezentanții Metroul SA, societate care se va ocupa nu doar de elaborarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate pentru acest proiect, ci și de întocmirea documentației tehnice pentru achiziție proiect tehnic și execuție și întocmirea documentației în vederea obținerii finanțării proiectului în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență sau prin orice alt program de finanțare din ciclul financiar 2021-2027.
„Cred că suntem norocoși pentru că am avut șansa să semnăm un contract cu o firmă care are în spate o istorie teribilă în domeniul feroviar, ca să zic așa, chiar dacă vorbim de metroul de la București, însă am aflat că Metroul SA și-a diversificat foarte mult activitatea, iar în urma discuțiilor avute cu dânșii am convingerea ca vom face un proiect bun, care va fi un proiect-pilot de bune practici și care, cu siguranță, va fi preluat și de alte administrații publice. Planul nostru este să finalizăm acest demers până la sfârșitul anului, urmând ca, în cea mai mare viteză, să scoatem la licitație proiectul tehnic și execuția. Trebuie să facem lucrurile acestea rapid, pentru că o condiție de accesare a PNRR-ului este ca lucrările care sunt prinse în acest program să se finalizeze până în decembrie 2026. Putem face acest lucru!”, a declarat primarul Ioan Popa.
Edilul a mai precizat că, din punctul său de vedere, cea mai dificilă parte nu este reabilitarea tronsonului Voiteni – Berzovia – Bocșa – Reșița, ci realizarea linii duble electrificate Timișoara – Voiteni – Stamora Moravița – conexiune cu Serbia, care este parte din rețeaua de Căi Ferate Europene.
La rândul său, președintele CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, s-a arătat încrezător în reușita acestui proiect, considerând că de pe urma acestuia vor avea de câștigat nu doar reșițenii, ci și locuitorii județelor învecinate.
„Sunt convins că va fi o reușită, sunt convins că vom face acest proiect. Este o nevoie deosebită, pe care poate opinia publică nu o înțelege astăzi, pentru că transportul feroviar este perceput în viziunea a ceea ce a fost în trecut. Transportul occidental este altceva. Este elegant, este rapid, este curat, este silențios și este odihnitor. Această investiție, acest curaj pe care noi l-am avut, împotriva înțelegerii multora, la care se adaugă și experiența societății care va contura soluția tehnică pentru realizarea proiectului, ne dă speranță. Confortul creat va reduce distanța între Timișoara și Reșița, și va da posibilitatea atât reșițenilor să ajungă mai rapid la Timișoara, cât și celor de aici sau, de ce nu, celor din Arad să vină și să se bucure de locurile frumoase ale Banatului Montan.”, a spus Dunca.
Alin Nica, președintele CJ Timiș, a recunoscut că s-a alăturat inițiativei venite din partea omologilor săi, nu pentru că tronsonul de cale ferată Reșița – Timișoara ar fi un element de infrastructură indispensabil locuitorilor din Timiș, ci pentru că, pe viitor, va genera creștere economică în ambele județe.
„Pe noi, în Timiș, nu ne încântă deloc că timișorenii sau cei din județ merg la schi în Austria, Serbia sau în alte părți! Ne-ar încânta mult mai mult ca banii să rămână aici, aproape de noi, să se genereze dezvoltare și să avem un echilibru de dezvoltare în această regiune de vest a României. O astfel de investiție are această menire, de a crea conexiuni, de a reduce timpii de comutație, timpii de călătorie și de a dezvolta zona Carașului. (…) Și chiar dacă trenul cu hidrogen nu a fost văzut cu ochi buni de unii și alții, vă spun că avem nevoie de el pentru că acesta va deschide calea pentru dezvoltarea economică, iar fiecare om de aici din zona Carașului să aibă să-și bage și în straiță, pentru că exact același lucru era în zona Tirol, cea mai săracă zonă din Austria acum 50 de ani, și acum este una dintre cele mai dezvoltate zone din Europa, tocmai datorită investițiilor în domeniul schiabil.”, a declarat Alin Nica.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, crede că dincolo de beneficiile din zona turismului, viitoarea investiție va putea crea mai mult confort și o mai mare flexibilitate pentru forța de muncă pe care companiile din Timiș o caută.
„Credem cu tărie în acest proiect și în această necesitate de a reconecta Banatul de munte de Banatul de șes. Și să nu credeți că oportunitățile sunt doar în domeniul turismului. Cred că o să avem niște beneficii economice, și mă gândesc la un coridor de acces pentru o forță de muncă mai mare, știți foarte bine că în Timișoara se caută. Mă gândesc, de asemenea, că vor fi beneficii și pe zona de educație, căci putem să conectăm și să accesibilizăm mult mai bine instituțiile de învățământ din cele două municipii, și întreaga zonă de transport în comun și de trafic în Timișoara poate fi schimbată prin acest proiect, impulsionată printr-o nouă formă de transport multimodal. Adică, oamenii vor veni, cel puțin așa sperăm noi, cu trenul la Timișoara, și vor folosi mijlocul de transport în comun sau altele, cum ar fi, de exemplu, bicicletele.”, a explicat Fritz.