Caraş-Severinul, pus de Primăria Reşiţa pe harta celor 23 de judeţe cu oraşe inteligente

Printre comunitățile cu cele mai multe proiecte Smart City demarate se numără Alba Iulia (60), Cluj-Napoca (10), Arad (9), Sibiu (8), Oradea (8), București (6) sau Reşiţa (5), arată Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM). Doar 23 de judeţe plus capitala au primării preocupate de dezvoltarea în această direcţie. 

În anul 2017 ARSCM a lansat Harta Proiectelor Smart City, un program-pilot prin care fiecare primărie din România își poate prezenta stadiul de implementare a proiectelor Smart City.
Conform unui studiu Vegacomp, peste 25% dintre români locuiesc într-un oraș care are în derulare sau deja finalizat cel puțin un proiect Smart City. Așa cum se arată și aici, la nivelul UE sunt identificate șase categorii principale – Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance.

„Lista orașelor înscrise în cursa Smart City este într-o continuă evoluție și include, în prezent, municipalitățile: Alba Iulia, Arad, Bacău, Balș, Botoșani, Brașov, București, Bumbești-Jiu, Călărași, Cernavodă, Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galați, Giurgiu, Gura Humorului, Iași, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moinești, Oradea, Piatra Neamț, Reșița, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Targoviște, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor și Tulcea“, informează reprezentanţii ARSCM, pe site-ul asociaţiei.

Alba Iulia a luat viteză!

Alba Iulia este orașul cu cele mai multe proiecte din țară, implementate în vederea tehnologizării comunității, cu peste 60 de inițiative și aproape 30 de parteneri locali și internaționali.

„Alba Iulia este dat deja ca exemplu de Banca Mondială ca una dintre cele mai bune comunități atunci când vine vorba de atragerea fondurilor pentru dezvoltarea comunității”, a declarat pentru Ziarul financiar Eduard Dumitrescu, președintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate.

Printre proiectele implementate de Alba Iulia se numără iluminatul inteligent, monitorizarea calității aerului, smart parking, sistem de monitorizare a traficului și alte soluții inteligente, monitorizarea consumului de apă și a pierderilor din rețea.

Primul funcţionar public virtual, la Cluj-Napoca!

Un alt oraș care face pași semnificativi către tehnologizarea comunității este Cluj-Napoca, unde Primăria a accesat fonduri pentru a transforma orașul într-unul smart. Administrația publică locală a introdus pentru prima dată în România primul funcționar public virtual, denumit Antonia, care va sta la dispoziția cetățenilor 24 de ore din 24.

Printre alte proiecte demarate de Cluj-Napoca se numără smart parkingul, relația cetățean-primărie, Wi-Fi gratuit în locurile publice, traffic adaptiv – achiziționarea de autobuze electrice, tramvaie și troleibuze.

Aradul şi Reşiţa, peste Timişoara la numărul de proiecte!

Aradul, cu număr dublu de „proiecte smart“ comparativ cu Timişoara, se numără și el printre orașele inteligente ale României. Primăria municipiului a accesat fonduri pentru a instala 30 de active hot-spot, bike-sharing, cataloage electronice pentru cele 22 de unități de învățământ existente în oraș, parcări inteligente, supraveghere video inteligentă etc..

Timişoara, conform site-ului ARSCM, are 4 proiecte: parcări inteligente, internet gratuit în centrul oraşului şi în mijloacele de transport în comun, staţii de încărcare a maşinilor electrice şi citirea de la distanţă a contoarelor de apă.

Reşiţa apare cu 5 proiecte, despre care Express de Banat v-a mai informat. „Taxiuri electrice, autobuze noi cu WIFI, strategie pentru lupta împotriva sărăciei și fonduri europene atrase, tramvai nou, street art festival, skate park, incubator de antreprenoriat civic, negocieri cu diverși investitori – sunt câteva din acțiunile ce s-au întâmplat sau se vor întâmpla în Reșița, un oraș în care industria a murit“, punctează ARSCM.

Se mai aminteşte, printre altele, că „Reșița a lansat oficial campania «Invest in Reșița», prin care administrația locală își propune să atragă în perioada următoare un număr cât mai mare de investitori cu obiectivul clar de a crea 1.000 de locuri de muncă până în anul 2020. Campania se derulează pe mai multe direcții, iar dintre cele mai vizibile sunt site-ul Investinresita, evenimentele unde Reșița este prezentă și spotul de promovare în care sunt prezentate oportunitățile de investiție în oraș“.

Prematur de făcut un top!

Președintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate a mai precizat că, la nivelul României, nu se poate face un top al orașelor smart, deoarece smart city la nivel global este un concept nou ca implementare, iar în România „este și mai nou”.

„Putem, în schimb, să observăm, dacă ne uităm la nivel macro, că încep să existe comunități, orașe, județe în care conceptul de comunitate creativ-inteligentă este din ce în ce mai dezvoltat: și aici ne referim la proiecte de tipul celor implementate la Cluj-Napoca, Alba Iulia, Oradea, Iași, Constanța. Sigur, și la nivelul Bucureștiului încep să fie foarte multe proiecte și inițiative smart city implementate, dar a face astăzi un top al orașelor smart-city este ușor prematur”, a spus reprezentantul Asociației pentru Smart City și Mobilitate.

Un oraș inteligent („smart city”) reprezintă o zonă urbană care utilizează diferite tipuri de senzori de colectare a datelor electronice pentru a furniza informații care sunt utilizate pentru a gestiona eficient resursele acestuia. „Conceptul de smart city cuprinde 6 mari domenii – smart enviroment, smart mobility, smart goverment, smart people, smart living”, a precizat Eduard Dumitrescu.

• Tweet
• Pin It