Echipa Sistemului Modular Medical de Izolare și Tratament, ridicat pe stadionul CFR din Timișoara, a inițiat un proiect prin care sunt publicate mărturii ale cadrelor medicale aflate pe frontul COVID-19. De această dată, lupta este povestită de Adrian, un asistent medical în vârstă de 35 de ani.
„Crâmpeie de pe frontul Spitalului Militar Timișoara în lupta COVID-19” este o idee pornită de cei aflați în linia întâi. Cadrele medicale trimit câte o scrisoare în care povestesc cum decurc lucrurile în unitatea de pe stadionul CFR. Rândurile au fost scrise de această dată de Adrian, un asistent medical, aflat în prima linie.
„«Salut Adi, eşti ok? cum este? chiar aveți pacienți? e greu?». Cam astea sunt întrebările pe care mi le pun prietenii, cunoscuții. Și le răspund «da, sunt bine, da, avem pacienți şi da, e greu!» O să vă spun câteva lucruri despre despre noi, ca echipă. Am fost primii din cadrul SMMIT (Sistemul Medical Modular de Izolare şi Tratament) care am intrat în foc. Au fost momente mai tensionate la început, din cauza că ne temeam să nu greşim și din dorința de a face ca lucrurile să funționeze bine și corect. Ne-am încurajat și sprijinit reciproc, fiecare dintre noi știind că în orice moment are un sprijin în colegul de lângă el. Fiecare și-a găsit locul lui în echipă și lucrurile au început să se lege foarte curând. Din acest punct de vedere le tot spuneam colegilor: «Capul sus, vedeți, azi este mai bine decât ieri !»”, a scris Adrian, asistent medical în cadrul SMMIT.
La Spitalul de Campanie se lucrează în ture. Cadrul medical povestește că o tură este formată din medici, asistenți medicali, brancardieri, infirmiere și se lucrează în această formulă timp de 12 ore pe zi. În cele din urmă, își pot trage sufletul în zilele libere, timp în care sunt înlocuiți de o altă echipă.
„Întotdeauna, în momente grele, legăturile se formează altfel, mai repede, mai trainice, aşa s-a întâmplat şi cu noi. Să vă povestesc şi un lucru care m-a înduioşat, pacienții primesc pachete de acasă. Unul dintre pacienți, primind o prăjitură, a tăiat să-mi dea şi mie o felie, aşa a simțit el să împartă bucuria cu mine. Sigur, n-am putut lua prăjitura, pentru că eram în zona roşie, în echipament de protecție. În orele acelea cât suntem echipați nu mâncăm şi nu bem apă.”, a spus Adrian.
Bucuria alternează cu tristețea mai ales când vin rezultatele testelor COVID-19. Toți pacienții vor să se reîntoarcă în sânul familiei, dar pentru unii, zâmbetul este înlocuit cu lacrimi de tristețe.
„Unii pacienți se externează, dar alții se negativează mai greu şi primesc încă un test pozitiv, şi încă unul. Atunci, unii pacienți au lacrimi în ochi, fie de bucurie, fie de supărare, iar noi ne bucurăm sau ne întristăm cu fiecare în parte, pentru că ne pasă de fiecare pacient. Închei aceste rânduri cu îndemnul: rămâneți sănătoşi! Purtați mască, aveți grijă la igiena mâinilor, la distanța față de persoanele din jur, aveți grijă de dumneavoastră şi rămâneți sănătoşi!”, a mai transmis Adrian.
La SMMIT erau internați, în dimineața zilei de 27 august, 37 de pacienți. Sistemul Modular are în jur de 50 de locuri pentru bolnavii COVID-19.