Boala cronică a României: exodul de creiere! Marilen Pirtea are soluția

untitled design set 970x90 px

Forța de muncă specializată preferă Europa de Vest. Marilen Pirtea spune că soluția pentru exodul de creiere o reprezintă politicile publice dedicate tinerilor. Rectorul UVT a declarat că universitățile timișorene pot furniza un număr dublu de absolvenți dacă primesc finanțarea necesară.

Exportul inteligenței din zona de est și sud a Europei are efecte negative asupra României. Formarea persoanelor specializate este din ce în ce mai dificilă din cauza sporului demografic negativ. Numărul tinerilor care intră în licee și în facultăți scade de la an la an. Statisticile nu sunt încurajatoare. Jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 34 de ani își văd viitorul în afara țării. Motivele principale sunt locurile de muncă, studiile la facultățile din afară, reîntregirea familiei cu rudele deja plecate sau pur și simplul schimbarea climatului socio-cultural. Deputatul Marilen Pirtea consideră că trebuie conturate politici care să convingă tinerii să rămână în țară. Câteva soluții propuse de rectorul universitar sunt alocarea de fonduri europene pentru inițiativele tinerilor, implementarea unor programe speciale de dezvoltare și practicarea meseriilor viitorului.

Deputatul spune că soluția nu stă doar în pixul guvernanților și că autoritățile locale pot implementa programe specifice pentru a le oferi tinerilor standarde de viață satisfăcătoare pentru a nu mai pleca. Orașele mari au luat atitudine pentru a păstra tinerii în țară. „Acest efect poate fi observat mai ales în orașele mari, cu bugete publice anuale generoase, dar și în județele ce au rol de lider regional, așa cum este cazul județului Timiș, sau a județelor Cluj sau Iași. În orașele inteligente, care își potențează viitorul prin majorarea alocărilor destinate sectorului educației, tinerii își pot găsi mai multe oportunități pentru a profesa, a-și dezvolta cariera, amânându-și sau chiar renunțând la intențiile de plecare spre alte țări, mai dezvoltate. În seria orașelor ce au adoptat acest salt în politicile publice dedicate viitorului prin educație se află Cluj-Napoca, unde 20% din bugetul public pe 2020 este alocat programelor din sectorul educației, indiferent de natura alocării. Este un caz ilustrativ pentru maniera în care edilii locali văd oportunitatea de a interveni prin bugetare semnificativă în sprijinul sectorului învățământului și programelor educaționale în general, pentru ca să genereze atractivitate pentru tinerii ce astăzi sunt liceeni și studenți, iar orașul să devină mai tânăr, pe termen mediu și lung”, a declarat Marilen Pirtea.

În perioada următoare, Consiliul Județean Timiș și Consiliul Local Timișoara vor adopta bugetul pentru 2020. Din bugetele de 320 de milioane de euro, respectiv 130 de milioane de euro, liberalul se așteaptă ca aleșii să aloce un procent considerabil pentru educație. Rectorul spune că universitățile timișorene pot dubla numărul de absolvenți dacă vor avea un buget suficient. „Centrul universitar timișorean poate furniza un număr dublu de absolvenți, de care economia regiunii noastre are nevoie, dar acest rezultat nu poate fi generat peste noapte, îl vom atinge doar cu condiția unei creșteri accelerate a bugetelor alocate local, ceea ce va fi posibil doar dacă vom da un sens comun deciziilor noastre, fie că este vorba de aleși locali, manageri publici ori de cei aflați în pozițiile de conducere ale universităților, de reprezentanți ai instituțiilor publice sau ai companiilor reprezentative în județ și regiune”, a încheiat deputatul.

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/