Bănățenii nu sunt „fruncea” la alegeri. Declinul prezenței la vot în Timiș, la localele postdecembriste

La 28 ani de la organizarea primelor alegeri locale libere de după Revoluție, un pas important în tranziția spre democrație, românii se află în fața unui nou tur de scrutin. Prin vot, alegătorii sunt chemați să decidă cine sunt cei care vor conduce localitățile și județele din țară în următorii patru ani. 

Exercitarea votului este un drept fundamental. În ceea ce privește prezența la urne, de-a lungul timpului, în județul Timiș există două extreme: anul 1996 și anul 2016. În Timișoara însă, prezența la urne a fost sub 50% în fiecare an electoral pentru alegerile autorităților locale.

Cea mai slabă prezență la vot, în Timiș, a fost înregistrată acum patru ani. În 5 iunie 2016, 255.470 de timișeni s-au prezentat la urne, din totalul de 622.141 de cetățeni cu drept de vot, iar asta înseamnă un procent de 40.64%.

La scrutinul din 2008, pe liste erau înscriși 610.830 de alegători, însă doar 249.850 au și votat. Astfel, prezența la urne a fost de 40.90%.

În 2000, 269.532 de timișeni au pus ștampila pe buletinele de vot, nici jumătate din totalul celor înscriși pe liste. Prezența a fost de 47.49 %.

În 2004, pe listele permanente au fost înscriși 583.520 de alegători. Dintre aceștia, 284.396 și-au exercitat dreptul de vot, adică un procent de 48.74%.

În 2012, primul an în care alegerile locale s-au desfășurat într-un singur tur de scrutin, dintre cei 622.141 de timișeni înscriși pe liste, la urne s-au prezentat aproape jumătate: 303.298. Rata de participare a fost de 48.75%.

Cea mai ridicată prezență la vot, în județul Timiș, a fost înregistrată în timpul alegerilor locale din 1996, primul și singurul an în care s-au prezentat în secțiile de votare mai bine de jumătate din totalul timișenilor cu drept de vot. 55.71% dintre cetățeni au pus ștampila „Votat” pe buletine, adică 307.953 de alegători, din totalul de 552.822, înscriși pe liste.

Timișorenii, codași în privința prezenței la vot 

Timișorenii au fost încadrați în categoria „miserupiștilor” în 2006, atunci când a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la vot. Doar 81.487 de alegători s-au prezentat la urne, din totalul de 294.157, iar procentajul a fost de 27.70 %.

În 2016, timișorenii s-au prezentat în număr ceva mai mare la urne. Dintre cei 287.557 de cetățeni înscriși pe liste, au pus ștampila pe buletine doar 80.983, înregistrată fiind astfel o prezență de doar 28.16 %.

La alegerile locale din 2000, în secțiile de votare au intrat 104.546 de timișoreni din totalul de 281.689, iar procentajul a fost ceva mai ridicat: 37.11%.

În 2012 au votat 113.643 de timișoreni, adică 38.92 % din totalul celor cu drept de vot.

La scrutinul din 2004 au votat 134.615 de cetățeni din totalul de 286.146, iar prezența la urne a fost de 40.56 %.

Singurul an în care au intrat în secțiile de votare aproape jumătate din totalul timișorenilor înscriși pe liste a fost 1996. Peste 134.600 de timișoreni și-au exercitat dreptul constituțional, iar procentul a fost de 48.78 %.

Prezența la vot nu reprezintă un prag pentru validarea alegerilor locale, potrivit legii în vigoare. Astfel, este ales primar sau președinte de consiliu județean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Scrutinul, în cazul acestora, este uninominal. Viceprimarii și vicepreședinții de consilii județene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv județene.

Sunt peste 628 de mii de alegători înregistrați în Timiș pentru locale. Pentru aceștia, autoritățile au amenajat 601 secții de votare, dintre care 207 sunt în Timișoara.