Avem premier, avem valoare! Semne bune anul are?

Alăturându-se echipei Express de Banat, economistul Doru Bratu îşi face azi debutul în presa online. Cu o scurtă analiză economică a primului an de guvernare PSD-ALDE, dar şi cu aşteptările de la un an, 2018, care începe cu desemnarea unui nou premier, Viorica Dăncilă.

În ultimele zile ale anului trecut, parlamentarii au aprobat Bugetul de stat al anului 2018. În esenţă cifrele arată astfel:

  • o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% în anul 2018, până la 907,85 miliarde lei, echivalentul a 196 miliarde euro;
  • bugetul pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, cursul mediu de schimb 4,55 lei/euro şi un câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei;
  • deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, cu încadrarea în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht;
  • veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB, faţă de 254,72 miliarde lei estimat în anul 2017;
  • cele mai mari ponderi în veniturile bugetare pe 2018 le înregistrează contribuţiile sociale, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize cu 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit cu 2,3% din PIB;
  • cheltuielile bugetare pentru anul 2018 au fost estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB, faţă de 278, 817 miliarde lei estimat în anul 2017;
  • cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor fi în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei (1,3 % din PIB). Cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul 2017.

Toate bune şi frumoase. Numai că la ora actuală, conform declaraţiilor fostului preşedinte Traian Băsescu la consultările avute cu preşedintele în funcţie pentru desemnarea primului-ministru, deficitul bugetar este de peste 3% din PIB şi deficitul de cont curent a ajuns la 11 miliarde euro, respectiv 51,26 miliarde lei la cursul de 4,66 lei/euro. Dacă facem o socoteală simplă şi dacă datele oferite de dl Băsescu sunt corecte, deficitul de cont curent a ajuns la 5,65% din PIB-ul pe anul 2018. De asemenea, cursul mediu leu-euro avut în vedere pentru întreg anul 2018 este estimat la 4,55 lei/euro, valoare care a fost cu mult depăşită. Inflaţia anuală estimată în tot anul 2018, de 3,1%, deja a fost depăşită, cifrele pentru luna decembrie 2017 se învârt la cca 4,3%, iar speranţele pentru 2018 nu sunt încurajatoare. Energia electrică a sărit de 12% creştere, produsele petroliere s-au scumpit în 2017 cu cca 6%, iar lista ar putea continua.

Pentru anul 2017, guvernul PSD anunţa că face următoarele investiţii:

  • Finalizarea a 62,5 km din secțiunea de autostradă Lugoj-Deva
  • Finalizarea a 28,7 km din secțiunea de autostradă Sebeș-Turda
  • Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureș, Caracal, Brașov și modernizarea centurii municipiului București între A1 și DN7
  • Finalizarea magistralei 4 de metrou București (325 mil. lei)
  • Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naționale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76)
  • Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă și Borcea (37 mil. lei).

Din cunoştinţele noastre, în anul 2017 au fost finalizaţi doar 15 km de autostradă şi nici vorbă de 272 km de drumuri naţionale reabilitate. Desigur, cauzele trebuie căutate în lipsa de bani a guvernului, care se arată darnic în cheltuieli sociale, banii nemaifiind disponibili pentru investiţii.

În ceea ce priveşte situaţia încasărilor, nici aici nu stăm foarte bine. În mediul economic se estimează că încasările din TVA ajung la circa 75% din ceea ce ar trebui încasat. Această situaţie a determinat guvernul să introducă celebrul SPLIT TVA, respectiv încasările şi plăţile TVA în conturi distincte, la care agenţii economici să nu aibă acces. Până la urmă s-a renunţat la idee, dar nu de tot: toţi agenţii economici cu datorii la TVA şi cei aflaţi în insolvenţă trebuie să aplice noul sistem.

În privinţa contribuţiilor sociale, guvernul a sesizat un fenomen, poate adevărat. Este vorba de faptul că unii agenţi economici nu-şi achitau decât partea de contribuţie socială datorată de angajat, iar partea ce revenea angajatorului nu mai era virată la buget. Aşa că a introdus o nouă regulă: absolut toate contribuţiile sociale pentru sănătate, pensie trebuie achitate de către salariat, prin intermediul angajatorului. În completare se pare că se va introduce o lege care va prevede că nevirarea cu rea-credinţă a acestor contribuţii la buget va fi considerată infracţiune. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în practică.

Anul 2018 înseamnă şi un nou guvern. Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă va avea o sarcină grea. În primul rând, trebuie ca economia să fie tratată cu maximă responsabilitate. Deficitul trebuie ţinut neapărat sub control; ar fi excelent dacă guvernul va găsi căi de finanţare fără a apela la împrumuturi de tip FMI. Îl ajută şi Banca Naţională, care a majorat dobânda de referinţă, dând astfel posibilitate Ministerului de Finanţe să majoreze şi dobânzile pentru bondurile de trezorerie, care ar deveni mai profitabile pentru deţinători. Ar fi de asemenea de dorit să nu se introducă noi taxe şi impozite, deşi tentaţia oricărui guvern de a face acest lucru este mare.

Doru Bratu

Sursă foto: protv.ro