Aurul verde al județului i-ar putea scăpa de sărăcie pe cărășeni!

Potențialul risipit al pădurilor cărășene ridică din ce în ce mai des problema unei gestionări mult mai organizate a suprafețelor împădurite. Acest lucru ar diminua, spun oficialii, tăierile ilegale și ar putea fi o sursă sigură de locuri de muncă pentru cărășeni.

Lipsa acută de implicare și de gestionare corectă a resurselor naturale pe care județul le oferă trage în jos posibilitățile de înflorire a economiei la nivel de județ. Având în vedere rata la care se ridică șomajul în Caraș-Severin, turismul și mai ales potențialul forestier ar putea scoate economia zonei din impas. Direcția Silvică din Caraș-Severin ar putea găsi soluții în aceste sens, prin reînvierea afacerilor secundare exploatării lemnului, care să aducă locuri de muncă și mult mai mulți bani în fondurile județene.

Într-un județ cu o capacitate vastă în ceea ce privește atât turismul, cât și fondul forestier, ar fi păcat ca lucrurile să se rezume doar la vânzarea lemnului pe bucată. Păduri există, dar se vând doar ca produs la primă mână. Soluția ar fi implementarea unor modalități prin care lemnul să fie vândut sub formă de cherestea, mobilă sau orice tip de produs finit care să aducă în plus mai multe fonduri, dar și mai multe locuri de muncă pentru cărășeni.

Reprezentanții Romsilva sunt conștienți de potențialul pe care îl ridică pădurile cărășene. Cu toate acestea, nu pot găsi o explicație clară pentru care aurul verde al județului nu este valorificat în favoarea noastră. ,,Cine zicea că se taie numai buștean și că vin să ne cumpere alții pădurile probabil au într-o anumită măsură dreptate, dar lucrurile nu stau chiar așa de rău. Știm despre potențialul acesta. Se vor găsi soluții, în special pentru crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Rotariu Stejărel, director tehnic al Direcției Silvice Caraș-Severin.

Afacerile secundare, odată gestionate așa cu trebuie, ar putea aduce beneficii importante la nivel de județ. ,,De exemplu, în anii 89-90, Direcția Silvică recolta fructe de pădure și erau mai multe activități secundare care ocupau forța de muncă. Oprirea acestor activități nu a fost din vina Direcției, ci din cauza desfacerilor de produse. Degeaba le recoltezi dacă nu mai ai cui să le vinzi”, a mai declarat Rotariu Stejărel.

În ceea ce privește masa lemnoasă, problema este una destul de pertinentă, spun reprezentanții Romsilva. O parte din aceste probleme își vor găsi rezolvare odată cu noul cod silvic. Pe viitor vor fi prevăzute modalități de asociere care până acum nu au fost posibile, între Direcția Silvică, Consiliul Județean și primării.

,, Aș vrea să mai punctez faptul că noi, Direcția Silvică, avem deja o fabrică la Slatina Timiș. Este un lucru început din inițiativa noastră, având deja un număr de 40 de angajați, unde prelucrăm bușteni și vindem lemnul ca și cherestea, nu pe buștean. Din păcate, nu mai sunt fabrici de mobilă. Ar fi bine ca pe viitor, prin diferite forme de asociere, să se redeschidă o fabrică de mobilă în Caraș, e o idee bună la care ne gândim și noi. Prin noul cod sivlic se va realiza, să sperăm, și o asociere de genul acesta”, a mai declarat Rotariu Stejărel.

Reprezentanții Direcției Silvice sunt de părere că și în momentul de față, când lemnul este vândut pe bucată fără să fie valorificat la maximum, ajunge tot în rândul localnicilor. Majoritatea agenților economici sunt din județ, deci masa lemnoasă se învârte tot în Caraș-Severin. Aceștia din urmă, cu cât investesc mai mult, cu atât numărul locurilor de muncă înregistrează o creștere.

• Tweet
• Pin It