Aproape o mie de arbori și arbuști plantați în Timișoara din toamnă până acum. Toți sunt din export

Societatea Horticultura nu mai are o pepinieră în care să dezvolte speciile de arbori care se plantează în Timișoara, astfel toți arborii și arbuștii care sunt în oraș provin din Ungaria, potrivit directorului societății, Andrei Drăgilă. Specialiștii de la Asociația Peisagiștilor din România sunt de părere că trebuie făcută o analiză cu privire la speciile care să fie plantate în oraș, în funcție și de rezistența la poluare. 

Peste 556 de arbori și 350 de arbuști au fost plantați, din toamnă până acum, în Timișoara. Horticultorii au plantat mai multe specii de salcâm, castani cu flori roșii, corcoduș roșu, arțar, mesteacăn alb, măr decorativ cu flori roz, arbore de lalea sau dud alb pletos. Directorul societății Horticultura spune că toți arborii au fost aduși din Ungaria, pentru că Timișoara nu mai are o pepinieră, terenul fiind retrocedat în trecut.

„Noi am făcut plantările din toamnă până în decembrie pentru luna martie. A fost o toamnă lungă și timpul era cel mai propice pentru plantarea arborilor și a arbuștilor. Tot materialul este adus din Ungaria, este aclimatizat, corespunde cu zona noastră de câmpie și se adaptează foarte bine ca specii.”, a spus Andrei Drăgilă.

La rândul său, viceprimarul Ruben Lațcău spune că reînființarea unei pepiniere a orașului este în planul administrației. Dar mai durează.

„Această societate trebuie să aibă capacitatea să producă propriul său material dendrologic. O pepinieră ar fi foarte utilă Timișoarei, ca să construim și o centură în jurul orașului. Timișoara a avut o pepinieră pe care, din păcate, a pierdut-o în niște procese în care încă nu s-a clarificat exact în ce condiții s-au făcut acele retrocedări și cum, și cui. Pe Avram Imbroane, Horticultura mai are câteva sere, unde plantează parte din bulbi, din plante. Are o capacitate limitată și în viitor va trebui ca Horticultura să își dezvolte o pepinieră, dar asta trebuie să vină la pachet cu un plan pe termen lung.”, a declarat Ruben Lațcău.

Specialiștii în domeniu sunt de părere că Timișoara ar trebui să își stabilească ținte precise cu privire la peisajul arboristic; iar aceste ținte nu țin doar de partea estetică, spun ei, ci și de biodiversitate.

„Există și această valoare estetică a vegetației și care completează silueta orașului. Mai mult decât atât, eu cred că ar trebui să ne stabilim niște ținte integrat, să atingem și valoarea ecologică fiindcă știți că avem această problemă a calității aerului, și după aceea componenta de biodiversitate. Aceste rezervoare de ecosistem urban trebuie realizate cu o diversitate mare, cu etaje diverse de vegetație. Întâi trebuie să ne stabilim aceste ținte, apoi să facem niște analize de adaptabilitate a speciilor în arealul orașului nostru.”, a declarat Alexandru Ciobotă, de la ASOP Timiș.

Specialistul de la Asociația Peisagiștilor din România mai spune și că specifici câmpiei Banatului sunt stejarii, iar teii trăiesc foarte bine în Timișoara. În acest context, caietul de sarcini al registrului „verde” este bugetat și ar trebui finalizat în scurt timp, astfel încât să poată începe lucrările pe acest instrument. Alexandru Ciobotă este de părere că în paralel ar trebui și ca personalul din administrație să fie pregătit pentru ca acest registru să devină viu.

CITEȘTE ȘI: Copacii din Timișoara, „curățați” cu drujba. Cum pot fi salvate spațiile verzi din oraș?