Amenințați de inundații din cauza crizei

O dată la câțiva ani, Dunărea își arată măreția în raport cu locuitorii de pe malul stâng al fluviului. Lipsa investițiilor serioase se răsfrânge asupra oamenilor.

Anul 2006 a rămas în memoria locuitorilor din Clisura Dunării. Atunci, gospodăriile oamenilor au fost inundate, iar pagubele de milioane au terifiat reprezentanții administrației publice locale și județene, care au fost obligați imediat după consumarea episodului să contribuie la „reconstrucția” zonei. Problema este că oamenii nu pot scăpa de ameninţarea viiturilor devastatoare care lovesc mai toate ţările care se află pe malul fluviului. Motivul este unul cât se poate se simplu: lipsa unui plan pe termen lung, care să protejeze oraşul de la malul Dunării.

Partea proastă a lucrurilor este că, deşi în zona de Clisură ar fi nevoie de un dig, proiectarea unui astfel de obiectiv nu e luată în calcul nici măcar pe hârtie. „Pe Dunăre este nevoie de diguri. Nu ştiu să fie vreun proiect legat de o astfel de investiție, deşi am solicitat acest lucru. Noi am cuprins în proiectele noastre şi construirea unui dig care să vină de la Măceşti și să treacă de oraş. Obiectivul ar proteja măcar  zonele de risc pe care le avem: casele din Moldova Veche, de lângă Dunăre, și zona sălii de sport. Oricum, sumele sunt foarte mari, iar din bugetul local nu ne-am putea permite o astfel de investiție”, a declarat primarul orașului, Matei Lupu.

Matei Lupu, primar Moldova Nouă

Reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Reșița explică ce generează această nepăsare. „De fluviul Dunărea este responsabilă Administrația Bazinală Craiova, dar nu știu să existe vreun proiect în acest sens. În cazul în care ar fi existat, am fi contribuit la așternerea lui pe hârtie”, a declarat Dorin Gavril, directorul SGA Reșița. Potrivit informațiilor furnizate de oficialii Primăriei Moldova Nouă, în zona inundabilă din oraș locuiesc peste 200 de persoane și sunt peste 30 de gospodării.

Planuri pentru râuri
Și afluenții Dunării sunt periculoși la capitolul „inundații”, mai ales că traversează orașul.

„Regularizările le-am cerut la Apele Române, proiectul este făcut tot de ei, pe ambele râuri: Boşneag şi Valea Mare, din Moldova Nouă. Acesta presupune regularizarea totală a râurilor, de la intrare în oraş şi până la vărsarea în Dunăre. Este de amploare şi costisitor, dar odată concretizat nu mai sunt probleme”, a adăugat edilul-șef. De existența proiectelor știu și cei care au fost responsabili de întocmirea lor, dar șansele ca acestea să devină realitate în viitorul apropiat sunt aproape nule.

„Pentru cele două cursuri de apă există studii de fezabilitate. Ambele sunt aprobate. Inițial, au fost propuse pentru finanțare prin programul guvernamental al Elenei Udrea, însă măsura s-a suspendat. Astfel că nu putem estima o dată la care vor demara lucrările. Ambele râuri sunt cuprinse într-un studiu, a cărui valoare este de 27 de milioane de lei, potrivit estimărilor inițiale. Atunci când vom primi undă verde pentru lucrări se va întocmi un proiect tehnic. El ne va spune cu exactitate cât costă ampla lucrare”, a spus Dorin Gavril pentru www.expressdebanat.ro

Până una alta, autoritățile locale se descurcă așa cum pot și iau toate măsurile pentru evitarea inundațiilor și o siguranță sporită a locuitorilor. „Am curăţat albiile râurilor acum câţiva ani, în primul mandat. De atunci, însă, nu s-a mai făcut altă lucrare de acest gen. Am făcut curat acum o lună în jurul podurilor, pentru că puterea financiară nu ne permite mai mult de atât. Oricum, acestea sunt punctele cheie la inundaţiile pe râurile mici”, a subliniat primarul Matei Lupu. Proiectul de regularizare a fost depus pentru finanţare în urmă cu opt ani.

• Tweet
• Pin It