Ambrozia, și aici nu ne referim la hrana zeilor din Olimp, provoacă vise urâte multor români, care au reacții alergice la polenul plantei care se înmulțește nestingherit dacă cetățenii nu au grijă să o smulgă. Mai ales în perioada august-octombrie, simptomele ghinioniștilor care au reacții alergice se intensifică, iar neplăcerile pot fi serioase. Alina Bălăceanu, apreciat medic specialist alergologie și imunologie clinică de la Clinicile Medici’s Timișoara ne învață cum să „supraviețuim” cu această problemă.
Alergie la ambrozie se dobândește în special prin expunerea treptată și de lungă durată la polenul plantei. În unele situații, organismul începe să producă anticorpi specifici (imunoglobine) pentru polen, o reacție anormală, exagerată, care este la baza inflamațiilor și a celorlalte simptome alergice care se declanșează când persoana intră din nou în contact cu ambrozia. Simptomele sunt intensificate și de anumite condiții atmosferice. Cei alergici se vor simți mai afectați dimineața, în zilele însorite și cu vânt, după ploile scurte de vară sau după furtuni. De altfel, în Banat, inclusiv în Timișoara, ambrozia crește nestingherită în multe locuri din orașe, și, inevitabil, mulți locuitori suferă din cauza alergiei.
Primele simptome sunt strănuturile repetate urmate de secreții nazale apoase și abundente, mâncărimi la nivelul nasului, ochilor, bolții palatine și urechilor, lacrimație excesivă, înroșirea ochilor. Ulterior, dacă crește cantitatea de polen la care persoana alergică este expusă, apar obstrucția nazală persistentă, reducerea mirosului și gustului, tuse seacă, respirația șuierătoare, senzația de
sufocare, răgușeală, dureri de cap, stare generală de oboseală, indispoziție, iritabilitate, iar la nivel cutanat pot apărea mâncărime, înroșire, erupție, edem. „Există cazuri în care apare prurit și edem al buzelor, mucoasei bucale, limbii și gâtului. Uneori, senzație de sufocare la câteva minute de la ingestia de alimente (banană, castravete, pepene, semințe de floarea soarelui, dovleac). Aceste simptome (sindrom de alergie orală) se datorează reactivității încrucișate între polen și unele fructe și legume crude și sunt de intensitate ușoară sau medie și dispar în decurs de o oră fără să necesite tratament”, spune medicul Alina Bălăceanu.
Ce facem dacă suntem alergici?
Specialiștii recomandă oricui consideră că are această problemă să consulte un specialist alergolog, care, în urma testelor cutanate prick sau sanguine, va pune un diagnostic, în funcție de gravitate simptomelor. „Profilaxia expunerii la polen constă în evitarea activităților în aer liber în zilele cu concentrații crescute de polen, aerisirea locuinței înainte de răsăritul soarelui sau după ce apune, evitarea uscării hainelor în aer liber (granulele de polen se pot depune pe acestea), închiderea geamurilor la mașină în timpul mersului, utilizarea filtrelor de polen și aparatelor de aer condiționat, purtarea ochelarilor de soare pentru limitarea contactului cu polenul în zona ochilor și a măștilor faciale speciale dotate cu filtru de polen”, explică specialista Medici’s, Alina Bălăceanu.
Planul terapeutic cuprinde măsuri de evitare a alergenului, tratament simptomatic și imunoterapie specifică. Singurul tratament este cel imunologic, care va suprima simptomele pe o perioadă lungă de timp și va evita evoluțiile spre cronicizare. Dezavantajul este că un astfel de tratament durează între 3 și 5 ani, iar în România, costurile nu sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Tratamentul simptomatic constă în administrarea de antihistaminice (locale sau orale), corticosteroizi locali (intraoculari sau intranazali), descongestionantelor nazale. Chiar dacă aceste medicamente se pot elibera și fără prescripție medicală, întotdeauna întrebați medicul înainte de utilizare, deoarece acestea pot produce reacții adverse, pot interacționa cu alte medicamente și tratamentul trebuie individualizat”, mai sfătuiește Alina Bălăceanu.