Abordat, la ieșirea de la urne, de un ziarist, politicianul X și-a aranjat cravata, și-a supt burta, a privit în camera de luat vederi, când a fost întrebat pentru ce și pentru cine votase? O întrebare mai tâmpită ca asta nici că se putea. Pe vremuri, când te primeau în partidul comunist, erai întrebat la fel: „Tovarășu’, dar de ce vrei matale să te faci membru de partid?” „De aia, pentru țară și popor”, venea răspunsul tovarășului. Să revenim, însă, la oile noastre, cu berbecul pe post de intervievat:
„Astăzi am votat pentru viitorul comunității noastre, pentru binele locuitorilor orașului nostru, pentru onestitate, cinste și dreptate, pentru tineri și bunicii noștri”, a replicat candidatul.
Să faci cu herzul, nu alta! Zău, mă? Pe cuvântul tău că ai votat cu gândul la țărișoara asta, la noi, ăștia care te-am susținut? Ești sigur că nu te-ai gândit nicio clipă la tine și la ai tăi? La nevastă-ta, la copii și nepoți, la amantă? Nu-mi vine să cred. Ptiu, să nu te deochi!
Mă minunez când văd cât de altruist te declari, că intri la primărie doar să faci bine altora. Bine, amărâților ăia care ți-au înghițit pe nemestecate promisiunile din campania electorală. Doamne, am ajuns să trăiesc și vremuri de astea, când pe lupul vegan îl apucă mila de oaia rătăcită. Păi tu în ce lume crezi că trăiești, nenicule? Ori pe cine încerci să duci cu zăhărelu’?!
Să nu-mi spui că te-o luat gura pe dinainte. Păi cum să spui, bă, una ca asta? Că vrei să ajungi primar, doar ca să ajuți pe altul? Gura lu’ tălică n-ar mânca și ea o măslină ori o ciorbiță? Nu mai spune! Om fi noi fraieri, dar nici chiar așa. Lasă, bă, chestia ai cu „sărac, dar cinstit”.
Nu zice nimeni să nu furi, dar s-o faci cu cap. Să nu bagi mâna toată și nici să arunci în stânga și-n dreapta cu cutii pline cu rahat. Dar nici să nu vii să spui că ai candidat pentru binele lu’ cetățeanul de rând, că nici dracu’ nu te crede!