Alin Nica: „Nu putem să îi forțăm pe angajatori să dea un salariu sau altul”

Liberalul Alin Nica a explicat pentru expressdebanat.ro faptul că administrația nu poate interveni în stabilirea salariilor oferite de investitorii care ajung în Timiș.

Explicațiile vin după ce în spațiul public au apărut controverse legate de nivelul salarial oferit de compania suedeză IKEA, în magazinul pe care urmează să îl deschidă lângă Timișoara, la Dumbrăvița.

Profilul regiunii. Zona de vest a țării, mai cu seamă județul Timiș, se confruntă cu o lipsă acută a resursei umane. O relevă cifrele oficiale și o confirmă companiile, reprezentanții mediului universitar, recrutorii. Pentru anul trecut, spre exemplu, criza forței de muncă a fost principala provocare a companiilor din IT&C și automotive. Situația a încurcat planurile de extindere și dezvoltare a acestora.

În ultimele zile, pe rețelele sociale au circulat informații potrivit cărora IKEA recrutează angajați pentru magazinul pe care îl va deschide la Dumbrăvița, angajați cărora le-ar oferi 2.000 de lei lunar. IKEA a explicat că viitoarele salarii sunt stabilite „în baza unui studiu amănunțit, care include un proces de evaluare a pieței din zona respectivă. Salariul net pentru colegii noștri din Timișoara pornește de la 3.000 de lei lunar fix, acesta incluzând tichetele de masă și decontarea lunară a transportului.” 

„Problema forței de muncă e una structurală la noi și afectează strategic potențialul de creștere a economiei locale a județului Timiș, dar noi nu putem să îi forțăm pe angajatori să dea un salariu sau altul, ci acest lucru se reglează pe piața forței de muncă, pe principiul cererii și ofertei. Chiar am citit cel mai recent raport al Comisiei Naționale de Prognoză în care județul Timiș era între primele două județe din țară cu cel mai mic șomaj. Chiar cel mai mic cred că era la noi, 0,7%. Asta arată că presiunea pe piața forței de muncă locală este foarte mare. Sunt zeci de mii de joburi neacoperite de forță de muncă și una din soluțiile la care ne gândim – și le sugerăm în discuțiile pe care le avem cu angajatorii să le utilizeze – este să se îndrepte către județele limitrofe sau chiar către atragerea de muncitori străini, în acel contingent aprobat anual la nivel național de permise de muncă din spații non-EU și mare parte dintre angajatori chiar asta și fac.”, a declarat Alin Nica, președintele CJ Timiș, pentru expressdebanat.ro.

Timișul nepalez

Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă, anul trecut au ajuns în Timiș la muncă aproape o mie de persoane din Nepal, alte câteva sute din Vietnam, Sri Lanka, Bangladesh sau India.

„Nu au fost plecări masive de forță de muncă pe piața din Timiș, s-a menținut o stabilitate așa cum a fost și în 2019. Ne menținem la 302.000 de angajați. Cu toate acestea, în anul 2022 s-au adus 4.941 de persoane din non-EU, după cum urmează: din Vietnam am adus 382 de persoane, aici în colaborare cu Inspectoratul General de Imigrări, din Ucraina 464, Sri Lanka 518, Serbia 627 persoane, Nepal 966 de persoane, Republica Moldova 533 de persoane, India 187 persoane, China 74, Bangladesh 200. Lista continuă, sunt tot mai puțini.”, a spus Pavel Kașai, directorul ITM Timiș.

În acest context, președintele CJ Timiș vorbește despre dezvoltarea relației cu Serbia.

„Este o direcție pe care noi o încurajăm pentru că muncitorii din Serbia sunt mai slab plătiți decât noi și ar putea să fie un avantaj să vină aici în județ și să muncească, dar aici avem o piedică administrativă pe care încercăm să o depășim. Noi dorim să deschidem mai multe punte de frontieră pe relația România – Serbia, inclusiv să majorăm programul de lucru la puncte de frontieră existente cum sunt cele de la Foeni sau de la Lunca, plus deschidem punctul de trecere Triplex Confinium la Beba Veche și atunci, făcând aceste lucruri, cred că putem să facilităm munca pe care angajatorii o fac de a atrage cât mai mulți lucrători în domeniile de care noi avem nevoie aici în Timiș.”, a explicat Alin Nica.

Ponderea nivelului salarial în calitatea vieții 

Președintele CJ Timiș a confirmat faptul că autoritățile includ în discuțiile cu potențialii investitori componenta nivelului salarial pe care ar urma să îl ofere angajaților.

„Categoric da, ne uităm și la creșterea salariului mediu pe județul nostru și venituri în plus înseamnă o calitate a vieții cetățenilor mai bună pentru că au șansa să își cumpere mai multe servicii sau produse sau să își lărgească orizonul de așteptări în ceea ce privește petrecerea timpului liber sau alte activități pe care le-ar putea desfășura, fie să își îmbunătățească personal pregătirea profesională, abilitățile, fie să ofere familiei condiții de educație, de sănătate mai bună decât în prezent. Asta doar ca să menționez câteva dintre avantajele pe care creșterea veniturilor le-ar putea avea pentru cetățeni. Dar noi nu ne gândim strict la chestiunea materială. Când vorbim de condiții mai bune de viață ne referim și la servicii publice de mai bună calitate.”, a spus Nica, cu referire la serviciile medicale, fie cele din sfera educației.

CITEȘTE ȘI: Reîntoarcerea românilor plecați în străinătate, una din soluțiile la criza forței de muncă

• Tweet
• Pin It