Consilierii județeni s-au reunit, vineri, într-o ședință festivă la 31 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. Reprezentanților asociațiilor de revoluționari li s-au înmânat plachete comemorative, iar la finalul întâlnirii s-a spus în cor „Tatăl Nostru”.
„Este important, dar nu suficient să nu ne uităm trecutul. E nevoie și acum de o flacără, de această dată a speranței”, a spus Alin Nica, în deschiderea ședinței festive. Revoluționarii au cerut autorităților județene ca în fața viitorului Muzeu al Revoluției din Piața Libertății să fie amplasat un monument dedicat zilei de 20 decembrie 1989, când Timișoara a devenit primul oraș din România liber de comunism.
„Flacăra Timișoarei aprinsă în 1989 și mai apoi luată ca exemplu de întreaga țară în anii 90 trebuie să rămână aprinsă. Timișoara trebuie să dea direcția, în continuare, de modernizare a țării, să fie pionierul de viziune al României, iar oamenii de aici avem datoria de a gândi cu o clipă înaintea celorlalți. Îmi propun ca împreună cu mediul universitar și inspectoratul școlar să susțin demersul de a face cunoscută tinerei generații revoluția și cauzele sale prin proiecte dedicate. Tinerii trebuie să cunoască realitățile istoriei recente și să știe că drepturile noastre fundamentale au fost câștigate cu greu, prin sânge și sacrificiu și că voi, luptătorii revoluției sunteți eroi ai libertății și democrației”, le-a spus Alin Nica celor prezenți în sală.
Nica a apreciat și că eroii tăcuți ai revoluției sunt cei care merită să fie prețuiți și amintiți pentru că, a spus el, „faptele vorbesc în fața lui Dumnezeu, de la sine, și sunt recunoscute în tăcere”.
„Mă doare când văd că noi am ajuns să fim paria societății, cei care am oferit această democrație și libertate în țara asta. Cred că veți face ceea ce trebuie pentru a scoate la iveală adevărata revoluție română”, a spus Florim Ambru, de la Forumul Revoluției din decembrie 89 Libertatea Timișoara.
„Îmi pare rău. Că noi am fost niște eroi. Acum a pătruns aroganța în noi. Noi, o parte, ne urâm. Până nu dispare ura, dragostea lui Dumnezeu nu vine, că nu stă la un loc cu ura.”, a replicat Viorel Florescu, de la Asociația Revoluția 1989.
„De 31 de ani venim aici. Cei care s-au perindat de-a lungul anilor se uită la noi, ne vorbesc frumos, dar nici unul nu știe cine suntem. Nu știți niciunul absolut nimic.”, a spus și Sorin Oprea.
„Îmi cer scuze pentru ignoranță. Doresc sa aflu mai multe despre dumneavoastră și acei martori tăcuți ai revoluției din 1989. (…) Nu trebuie să ne batem cu pumnul în piept cât de tari suntem. Faptele vorbesc în fața lui Dumnezeu de la sine și sunt recunoscute în tăcere. Nu vocal, nu strigat, nu țipat.”, le-a replicat Nica.
Și Dominic Fritz a luat cuvântul, de la distanță. Primarul Timișoarei a amintit de solidaritatea timișenilor în zilele revoluției și a apreciat faptul că acel spirit și curajul pot impulsiona și pe mai departe dezvoltarea zonei. „Schimbările majore au nevoie de curaj, asumare și responsabilitate individuală”, a spus Fritz.
Asociațiile de revoluționari au primit plachete comemorative, iar la final, s-a spus în cor „Tatăl Nostru”.
Actualul sediu al Consiliului Județean Timiș, Palatul Administrativ, a găzduit între 1968 și 1989 Comitetul Județean Timiș al PCR și UTC.
Vineri seară la Catedrala Mitropolitană vor fi depuse candele pentru eroii căzuți în zilele revoluției. În 18 decembrie 1989, mai mulți manifestanți care protestau față de regimul comunist au fost împușcați pe treptele Catedralei Mitropolitane. 44 de cadavre au fost scoase de la morga Spitalului Județean și duse la București, la crematoriu pentru a fi arse. Cenușa a fost aruncată la canal.
În 20 decembrie vor suna sirenele, la Timișoara, pentru a marca ziua în care orașul de pe Bega s-a eliberat de comunism.