Acces imposibil! Lugojul, oraș inaccesibil persoanelor cu dizabilități

Numeroși cetățeni se plâng de infrastructura defectuoasă a Lugojului, însă pentru persoanele cu dizabilități o banală plimbare prin oraș reprezintă o cursă cu obstacole. 

Comunitatea persoanelor cu dizabilități din municipiu este una relativ numeroasă. Nu sunt puțini cei care au nevoie de un fotoliu rulant pentru a se deplasa, au diverse probleme locomotorii care le îngreunează mersul sau au deficiențe de văz ori auz ce creează disconfort. Într-un oraș modern, cu o administrație preocupată de bunăstarea locuitorilor, acești oameni sunt sprijiniți constant, prin dezvoltarea unui mediu în care dizabilitatea pe care o au să nu stea în calea activităților de zi cu zi. La Lugoj, din păcate, lucrurile sunt departe de a fi astfel. Practic, orașul este inaccesibil persoanelor cu dizabilități.

Principalele probleme sunt reprezentate de pasarelele pietonale din oraș. Atât pasarela CFR, cât și cea care leagă cartierul Ștrand de zona Pieței Agroalimentare „Timișul” nu au nici până în prezent o rampă care să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități. Practic, încă de la construcția acesteia nu a fost luată în calcul o soluție eficientă, deși există și cadrul legislativ pentru accesibilitate, reprezentat de Legea 448/2006 care stipulează clar că autoritățile prevăzute de lege au obligația să elibereze autorizația de construcție pentru clădirile de utilitate publică numai în condițiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.

„Chiar de la inaugurare, noi, cei de la Handilug nu am fost consultați. Pentru această pasarelă ar fi fost utilă construirea unei rampe în formă de L sau S, care nu ar fi ocupat mult spațiu. Chiar și pentru bătrâni sau mamele cu cărucioare accesul este dificil. Sperăm pe viitor la respectarea normativului și la o mai bună comunicare între noi și administrația locală.”, spune Dorina Vărgatu, președinta Asociației Handicapaților Fizic – Lugoj.

Pasarelele pietonale inaccesibile nu reprezintă singura problemă a orașului. Spre exemplu, peronul gării din Lugoj nu este nici acum adaptat pentru persoanele cu dizabilități, fiind imposibil pentru cineva în fotoliu rulant să urce singur în tren. De asemenea, în municipiu nu există niciun fel de mijloc de transport în comun pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități, singura varianta pentru ca acești oameni să se deplaseze la serviciu sau la școală rămânând taxiurile. 

Lucru nedemn de un oraș de talia Lugojului, în cei 12 ani de mandat administrația Boldea nu a arătat interes pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități în instituțiile publice din oraș. Casa de Cultură a Sindicatelor este complet inaccesibilă, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” nu are o rampă de acces permanentă, iar personalul instituției trebuie anunțat în prealabil dacă cineva în fotoliu rulant dorește pur și simplu să aibă acces la o piesă de teatru. Școlile și liceele din oraș nu au nici ele rampă de acces. 

Nici străzile nu sunt lipsite de obstacole. La Lugoj nu există marcaje pietonale tactile pentru nevăzători și nici dispozitive acustice la semafoare. Trotuarele foarte înguste, denivelate sau nepermis de înalte sunt și ele o reală problemă. Pentru cineva care se deplasează în fotoliu rulant, bordurile foarte înalte din unele zone ale Lugojului fac imposibilă deplasarea în condiții decente. 

Lugojenii pot doar spera ca noua administrație să fie mai receptivă la nevoile cetățenilor. Pe listă se află și manifestarea sportivă pentru persoane cu dizabilități Cupa „Ana Lugojana”, care s-a aflat anul trecut la cea de a 23-a ediție.

„Avem nevoie de un stadion cu o pistă funcțională pentru atletism. La ora actuală nu există vreuna în oraș și sportivii efectiv nu au unde să se antreneze. Ne dorim ca la nivel local să existe mai multă deschidere vizavi de toate aceste probleme semnalate.”, adaugă Dorina Vărgatu. 

Concluzia este una tristă pentru Lugojul anului 2020, însă există speranță pentru viitor, astfel încât nicio comunitate care trăiește în municipiu să nu se mai simtă exclusă ori nedreptățită. 

• Tweet
• Pin It