Vine iarna, bine-mi pare!

Stau şi mă uit pe fereastră şi mă gândesc. În Reşiţa, zăpada căzută a fost de unu virgulă trei milimetri. Sigur, mai mult ca sigur, comandamentul constituit în baza acestui eveniment funcţionează la cote maxime. Nu este vorba de nicio exagerare Trebuie stabilite relaţii cu structuri asemănătoare din ţările în care fulguieşte asemănător şi în care măsurile luate nu au putut face faţă. Din fericire, finlandezii ne-au spus că la ei nu ninge şi să ne retragem ajutoarele, că n-au ce face cu ele. Pe de altă parte, în sudul ţării şi în Moldova, s-a constituit cod roşu de ninsoare. Nu înţeleg de ce atâta grabă. Pentru că s-au îngropat patruzeci de sate, care au rămas fără curent electric? Codul roşu se instituie când sunt îngropate oraşele, nu nişte amărâte de sate! Cine plăteşte transporturile de pâine şi apă? Becali e la pârnaie. Pe şosele sunt maşini îngropate în zăpadă de 48 de ore. Păi, cine i-a pus să plece la plimbare pe o asemenea vreme? Să fi stat acasă, nu să ne bage pe noi în ceaţă! Autorităţile, săracele, unde să se împartă mai întâi? Să-i caute prin Munţii Apuseni pe cei căzuţi cu avionul sau să se ocupe de marinarii care au plecat la pescuit pe mare? În condiţiile în care cele patru porturi au fost închise? La noi, drumurile au fost închise, trenurile oprite pe unde se aflau, satele, închise, şcoli, închise, în toată ţara. Unde s-au tras obloanele şi s-a scris închis, nimic nu mai iese, nimic nu mai intră. Noroc cu Reşiţa şi vestul ţării, care mai ţin deschis, cu program redus, între orele doişpe şi patru, închis, ca oamenii să ştie măcar că nu-i totul închis la noi şi se mai găseşte o pungă de mălai. De curând, am auzit ce trebuie făcut ca zăpada să nu mai potopească drumurile. Să nu culegem porumbul. Să-l lăsăm aşa. Păi, cucuruzul e pâinea românului. Şi-apoi, a fost cules acum patru luni. Să-l plantăm acuma? În trei luni, până se face mare, e mai. Credeţi că va exista zăpadă până în luna mai? Ideea e proastă, ce să mai vorbim! Am văzut cu toţii ce e în ţară. Parcă e război. Dar nimeni nu ştie cu cine se bate. Am văzut un tablou de familie: comandamentul la nivel central. Ponta era la pulover, ca Petre Roman la revoluţie, şi m-a pufnit râsul. Nu plecăm acasă. Stăm aici, pe baricade. Atât au spus şefii, iar noi am fost impresionaţi. Câtă hotărâre, cât eroism! Puloverul nu era urât. L-o fi luat de la vreo firmă de renume din Bruxelles? Cadou de Revelion? Unde s-or fi dus? La o cafea? Nu dă bine. Poate la un ceai de tătăneasă. O zi, două, cred că mai rezistăm. Vedem un film, vremea trece, i-a asigurat domnul viceprim-ministru Oprea. Vinovaţi sunt STS-ul şi Băsescu, asta e clar. A trimis două coroane la cimitir, după înmormântarea pilotului Iovan şi a tinerei cu aspiraţii la medicină. Semnat: preşedintele României, ca să se ştie! Groparii s-au minunat: Cum dracu, coroane după înmormântare? Se poate. Iată dovada, oferită chiar de Băsescu. Ceea ce înseamnă că putem depune coroane până la Crăciun.