De 8 Martie, despre noi, domnii acestei zile

E Ziua Femeii. Nu este cu roşu-n calendar, pentru că aşa şi trebuie să fie o astfel de zi, lucrătoare. Una în care femeia e obligată să simtă că-i sărbătorită. Prin a poza fericită în faţa tuturor colegilor de serviciu, începând cu şefii, care azi îşi vor trage şi ei masca de domni.

Pentru jumătatea nesărbătorită, 8 Martie este o zi grea, cu siguranţă cea mai dificilă din an. Este ziua în care nu putem fi noi înşine în niciun moment. Oriunde ne-am duce, dăm de Ele, sărbătoritele. Şi trebuie să facem ceea ce am înţeles cu toţii că… aşa se face. Să ne purtăm frumos, anormal de frumos, CU TOATE. Nu e uşor, trecem printr-o astfel de zi an de an, fără întrerupere. Avem, deci, experienţă de-o viaţă şi tot ne e greu. Ele n-au cum să înţeleagă asta, habar n-au.

Cadourile, ciocolăţelele, florile, gaura în buget? Astea nici nu intră în discuţie! Fără ele, oricât de frumos ne-am purta azi, s-ar alege praful de ziua asta! Şi Le-am da motiv Lor, sărbătoritelor, să ne-o plătească un an întreg. De fapt, azi nici măcar nu Le putem surprinde cu astfel de atenţii, de 8 Martie iese în evidenţă cine nu le oferă, nicidecum noi, adevăraţii domni ai zilei.

Iar dacă Domniile Voastre, sărbătoritele de azi, veţi avea cumva impresia că urările şi cadourile primite sunt sincere, dezinteresate, noi nu vă putem contrazice. Pentru că aşa şi vrem să pară a fi.

La mulţi ani, Doamnelor!, deci.