Municipalitatea lugojeană a inițiat primele discuții pentru înființarea unei zone metropolitane, împreună cu cele mai apropiate comune de urbea de pe Timiș. Ideea prefigurează atragerea de fonduri europene, care urmează să fie puse în mișcare după 2023. Municipiul Lugoj o ia pe urmele Timișoarei și pregătește un plan de dezvoltare ce depășește unitatea administrativ-teritorială, cu conexiuni spre centrele administrative de proximitate.
Așteptările celor care locuiesc în afara municipalităților au devenit similare cu cele din centrele urbane, astfel încât multe dintre proiectele de dezvoltare și modernizare ale orașelor și municipiilor pot fi extinse și interconectate cu comunele apropiate.
O asociere administrativ-teritorială, pe modelul Timișoarei și al localităților învecinate, se prefigurează și în zona Lugoj, începând chiar din acest an. Primăria municipiului a organizat deja prima întâlnire la care au participat primarii din Bârna, Boldur, Coșteiu, Criciova, Găvojdia, Traian Vuia și Victor Vlad Delamarina. Demersul are la bază înființarea Zonei Metropolitane Lugoj, pentru atragerea de investiții europene pe un program de finanțare pentru dezvoltarea unor astfel de asocieri, în afara municipiilor nereședință de județ, începând cu 2024. „A avut loc o primă întâlnire cu reprezentanții a șapte comune din jurul Lugojului, pentru începerea demersurilor de înființare a unei asociații cu obiectivul principal de dezvoltare a zonei metropolitane Lugoj”, ne-a transmis Anca Oprea Micșa, city-managerul municipiului.
Vor finanțări europene
În urma discuțiilor, primarii prezenți și-au manifestat interesul pentru acest proiect, stabilindu-se să se solicite, chiar în această lună, consiliilor locale din fiecare unitate administrativ-teritorială, care vrea să adere la zona metropolitană, acordul de principiu. În următoarele săptămâni urmează să aibă loc o a doua rundă de discuții pentru a demara din acest an procedurile de constituire și forma juridică de asociere. Primarul uneia dintre comunele apropiate de Lugoj, a explicat care ar fi avantajele intrării într-o astfel de asociere. „Începând cu 2024 sunt promise finanțări europene pentru anumite proiecte de care avem nevoie și pe care le putem dezvolta împreună cu Lugojul, ca centru de asociere sau cu comunele care vor intra în componență. Sunt avantaje și oportunități pentru comune în dezvoltarea transportului în comun între oraș și localitățile din vecinătate, realizarea unor trasee de piste de biciclete între comune sau între comune și oraș, dezvoltarea unui serviciu de pompieri metropolitan pentru a acoperi și necesitățile din comune, dezvoltarea unui serviciu de spații și zone verzi pentru nevoile comunelor, dezvoltarea de servicii medicale și a dotărilor necesare în cadrul spitalului din Lugoj pentru o acoperire mai eficientă și a populației din comune”, a punctat Ioan Cardaș, primarul din Victor Vlad Delamarina (Satu-Mic).
Speranțe de mai bine
La nivelul declarațiilor, intențiilor și speranțelor viitorul arată încurajator, dar practica românească în administrație și asocieri între diverse entități administrativ-teritoriale e eșuat de cele mai multe ori. Poate că proiectul va prinde viață și va fi mai bine pentru toate cele opt unități administrative teritoriale. În cazul Lugojului avem exemplul cu cele două localități Tapia și Măguri, care aparțin de municipiu, dar care au rămas la distanță mare în urma comunelor învecinate, cu administrații proprii și care au reușit să atragă fonduri de dezvoltare a infrastructurii (rutiere, utilități, educative-culturale), mult peste ceea ce a oferit orașul satelor aparținătoare.