„Ziua Porţilor Deschise” la deponeul ecologic de la Ghizela

„Ziua porților deschise” a avut loc joi la deponeul ecologic Ghizela. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Timiș, împreună cu RETIM Ecologic Service SA care au lansat o invitație deschisă tuturor timișenilor, reprezentanților societății civile, ai mass-media, ai ONG-urilor și oamenilor de partid care vor sa afle mai multe despre activitatea de operare a acestui deponeu și despre tratamentul deșeurilor.

În cadrul evenimentului, gazdele – Calin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș, Radu Merica, CEO RER Group și Dan Pascu, Director General RETIM – au explicat participanților toate etapele traseului de colectare deşeurilor până la depozitarea în celulele deponeului, la colectarea și tratarea levigatului, măsurarea purității permeatului rezultat și deversarea acestuia în râul Timiș.

Intenția organizatorilor a fost aceea de a da posibilitatea turor celor care au avut întrebări și neclarități despre cum se gestionează deponeul ecologic Ghizela să vadă la fața locului cum se desfasoară activitatea și cum este organizată platforma. Astfel CJ Timiș și RETIM Ecologic Service SA au dorit să răspundă acuzațiilor lansate în presă săptamâna trecută, într-un mod cât mai transparent posibil.

Consiliul Județean Timiș și RETIM au încercat să clarifice faptul că acuzațiile apărute în mass media au avut ca sursa un articol nefundamentat și profund eronat, așa cum societatea RETIM a informat respectiva publicație prin dreptul la replică dat joi 27 septembrie, publicat și pe website-ul www.retim.ro în secțiunea știri. (https://retim.ro/replica-la-articolul-publicat-de-recorder-ro/)

Deși RETIM Ecologic Service nu este partizana nici unui partid politic și nu dorește să se implice în campania electorală în desfașurare, la eveniment au fost invitați și autorul articolului de pe site-ul recorder.ro,precum şi membrii USR și membrii PMP Timiș care au preluat şi dezvoltat recentele acuzații nefondate.

Redactorul de la recorder.ro nu a raspuns nici de această dată invitației managementului RETIM de a vizita platforma Ghizela, dânsul fiind invitat și anterior, înainte de publicarea articolului.

Vă prezentăm fotografii realizate la data de 27 august 2020, ora 12.45, după cum arată marcajul înregistrat pe imagine. Constatăm că vegetaţia este abundentă chiar imediat după gura de deversare, lucru care ar fi fost imposibil dacă tone de levigat s-ar fi scurs acolo aşa cum a prezentat în mod fals articolul. Levigatul lasă urme grave în urma deversării, inclusiv vegetaţie arsă.

Mai mult, compania RETIM a realizat în cursul zilei de 27 august lucrări de curăţare a gurii de deversare şi a canalului de scurgere în râul Timiş.

Circuitul tehnologic la Deponeul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela

Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela este în proprietatea Consiliului Judeţean Timiş şi a fost realizat în cadrul proiectului Sistem Integrat de Management Deşeuri Timiş. Operatorul desemnat al acestui depozit este RETIM Ecologic Service SA.

Este proiectat cu o capacitate totală de circa 5 milioane mc. Perioada totală de viaţă estimată pentru depozit este de 41 ani. În cadrul depozitului sunt prevazute a fi construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.

În prezent celula 1 este în curs de închidere, iar celula 2 este în exploatare.

Etape ale fluxului tehnologic:
⦁ Deşeurile care se colectează de la adresele clienţilor (gospodării individuale, blocuri de locuinţe, societăţi comerciale, insituţii publice) se transportă la staţia de sortare din Timişora, staţii de transfer din judeţ sau direct la DDN Ghizela. Deşeurile sunt împărţite pe mai multe categorii:
⦁ Deşeuri umede – pubela neagră
⦁ Deşeuri uscate – reciclabile – pubela galbenă/sacul galben/clopotul verde
⦁ Deşeuri vegetale
⦁ Deşeuri din construcţii şi demolări
⦁ Deşeuri stradale
⦁ De la staţiile de transfer şi de la staţia de sortare Timişoara deşeurile se preiau separat pe categorii în camioane de mare tonaj şi se transportă la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela
⦁ La intrare se cântăreşte orice camion
⦁ În funcţie de categoria de deşeu adus, camionul se îndreaptă spre:
⦁ Staţia de sortare deşeuri umede – Instalaţia de tratare mecano-biologică
⦁ Staţia de sortare deşeuri uscate
⦁ Direct la celula de depozitare dacă include refuz de sortare de la staţia de sortare Timişoara, deşeuri stradale, deşeuri din construcţii şi demolări, nămol, pământ, pietre
⦁ La staţia de sortare a deşeurilor umede se descarcă acest camion pe o platformă de beton, iar aceste deşeuri sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
⦁ Material feros
⦁ PET
⦁ Material neferos
⦁ Deşeu biodegradabil
⦁ Restul reprezintă refuz sortare
⦁ La staţia de sortare a deşeurilor uscate ajunge şi descarcă un camion care transportă acest tip de deşeuri. Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximativ 500 mc, de unde sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
⦁ Material feros
⦁ PET
⦁ Material neferos
⦁ Carton
⦁ HDP – plastic moale
⦁ PPE – plastic casant
⦁ Sticlă
⦁ Restul reprezintă refuz sortare
⦁ Deşeurile reciclabile – PET, carton, HDP, PPE – se compactează în baloţi care sunt preluaţi şi transportaţi în afara depozitului către companii specializate în reciclarea acestor materiale, ulterior acestea devenind materie primă pentru alte produse
⦁ Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural sunt stocate temporar şi apoi valorificate.

⦁ Deşeurile biodegradabile sunt depozitate în 180 de biocontainere într-un proces de descompunere intensă care durează 12 zile
⦁ După cele 12 zile deşeurile biodegradabile sunt scoase din biocontainere şi depozitate pe o platformă betonată, intrând într-un proces de maturare care durează 60 de zile
⦁ După această perioadă de 60 de zile rezultă un material inertizat care este transportat pe celula de depozitare unde poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică sau pur şi simplu depozitat.
⦁ Refuzurile de sortare de la instalaţia de tratare mecano-biologică se transportă la celula de depozitare
⦁ Refuzul de sortare de la deşeurile uscate se colectează şi se transportă cu camioane în afara depozitului în vederea valorificării prin ardere – de ex: termocentrale, fabrici de ciment etc…
⦁ Deşeurile depozitate pe celulă sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 20 de centimetri
⦁ În mod natural, toate deşeurile care ajung pe celula de depozitare intră într-un proces de fermentare/degradare care produce şi un lichid rezidual numit levigat
⦁ Fiecare celulă de depozitare este dotată la baza ei cu o membrană impermeabilă care nu permite levigatului să intre în pământ. Aceste levigat este preluat de drenuri special construite care îl dirijează spre un bazin de colectare
⦁ Din acest bazin de colectare staţia de epurare scoate levigatul transformându-l în urma unui proces chimic în următoarele produse:
⦁ Permeat – care este apă curată
⦁ Concentrat de levigat – cu o consistenţă vâscoasă.
⦁ Permeatul este trimis din staţia de epurare în bazinul de retenţie nr 1 (BR1) şi apoi prin conducte subterane către bazinul de retenţie nr 2 (BR2). Permeatul este supus unor analize stricte de laborator, trebuind să îndeplinească standardul de calitate NTPA 001.
⦁ Dacă acest standard este îndeplinit – permeatul este transportat printr-o reţea subterană de conducte lungă de 9 km până la râul Timiş unde este deversat fără niciun efect asupra mediului înconjurător.
⦁ Daca acest standard nu este îndeplinit – permeatul este preluat cu motopompe şi încărcat în autocisterne. Acestea aduc permeatul neconform la staţia de epurare Aquatim din Timişoara unde este neutralizat
⦁ Concentratul de levigat este injectat înapoi în puţurile din celulele de depozitare.

Tot acest circuit este controlat şi supravegheat permanent în vederea respectării normelor tehnologice şi de mediu de către următoarele instituţii:
⦁ Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş
⦁ Garda de Mediu Timiş
⦁ Adminstraţia Bazinală a Apelor Banat

• Tweet
• Pin It