Schimburile de forță de muncă dintre Banatul sârbesc și cel românesc continuă să fie un subiect de interes pentru ambele țări implicate. Ca lucrurile să meargă mai bine, timp de două zile, la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș s-a organizat un workshop pentru a identifica exact domeniile în care e nevoie de forță de muncă din țara vecină, dar și pentru a vedea ce calificări ar avea cei interesați să se angajeze peste hotare.
După workshop vor apărea chestionare, ale căror rezultate, după centralizare, vor indica exact domeniile în care e posibil acest schimb de forțe de muncă. ”Acest workshop face parte dintr-o serie de patru wok-shop-uri, care se derulează pe parcursul proiectului pe care îl implementăm. Ideea este de a crea în primă fază niște chestionare, care să fie o bază pe care să o trimitem instituțiilor publice și instituțiilor private, fie din România, fie din Serbia. Răspunsurile la aceste chestionare să genereze, pe de o parte, un studiu, referitor la necesarul de forță de muncă din România și din Serbia, iar pe de altă parte, să putem să vedem niște direcții clare celor care vor să se angajeze. Fie sârbilor care vor să lucreze în România, fie românilor care vor să lucreze în Serbia”, spune Adrian Almășan, managerul de proiect din partea română.
În regiunea Banatului sârbesc, șomajul a ajuns la 10%, iar un număr de 400 de persoane din Kikinda lucrează în România. ”Scopul acestui proiecte este echilibrarrea ratei de șomaj în Banatul sârbesc și cel românesc, ținând cont de rata mare de șomaj din Serbia și că în România este o lipsă mare de forță de muncă. Ideea acestui proiect este să facilităm locurile de muncă, atât pentru locuitorii din Serbia, cât și pentru cei din România. Există idei despre ce domenii ar fi vizate, dar concret, se vor stabili după o analiză. Scopul acestui workshop este tocmai să identificăm care sunt domeniile de interes. În următoarele două-trei luni, dorim să avem un rezultat concret”, spune Radomir Topalov, managerul de proiect de pe partea sârbă.
Un cadru legal mai puțin restrictiv, necesar pentru ambele state
Managerii de proiect doresc și să propună optimizarea legislației. ”Există un cadru legislativ în momentul de față, doar că este un pic restrictiv și, în anumite situații, procedura durează destul de mult. Ca atare, o altă direcție în care vrem să acționăm, aceasta va fi. În speță, să încercăm să propunem instituțiilor de stat niște direcții în care să încerce rezolve lucrurile din punct de vedere legislativ, tocmai ca să facilităm angajările oamenilor”, a mai precizat adrian Almășan.
Deocamdată, mai degrabă sârbii au fost tentați să vină să lucreze în România decât viceversa. Vecinii doresc ca acest lucru să se schimbe. ”Oamenii vor putea alege dacă să lucreze în partea sârbă sau partea română. În Kikinda, sunt deja foarte mulți sârbi care lucrează și în România și dorim să facilităm și altor persoane să aibă această oportunitate. Există acorduri bilaterale, și scopul nu este doar ca sârbii să vină să lucreze în România, ci și românii să lucreze în Serbia. Obiectivul acestui proiecte este să se relgmeneteze aceste legi”, a punctat Radomir Topalov.