Află povestea renumitei podgorii din Clisura Dunării

Mirifica zonă a Clisurii Dunării deţine o serie de „comori” de care localnicii s-au bucurat de-a lungul timpului, însă peste cele mai  multe s-a așternut uitarea.

Una dintre acestea este şi podgoria Moldova Nouă, care, pe vremuri, reprezenta o mare sursă de venit pentru oamenii din zonă. Dacă la ora actuală cea mai cunoscută localitate viticolă din Clisura Dunării este Belobreşca, înainte de 1990 Moldova Nouă concura cu multe alte localităţi din zonă. Asta, datorită plantaţiilor de vii situate pe dealurile Văradului, deasupra Boşneagului.

Înfiinţată în urmă cu mai bine de 70 de ani şi deţinută de Uzinele şi Domeniile Reşiţa, podgoria din Moldova Nouă a fost preluată prin anii ’52 de către sistemul democrat şi administrată sub formă de societate comercială a statului român de Vărădia – Răcăşdia, şi ulterior, până în 1990, de Vinalcool Oraviţa. Viţa de vie de pe cele peste 260 de ha de teren a produs vinuri de masă superioare, albe şi roşii, deosebit de apreciate atât în regiunea Banatului, cât şi în întreaga ţară. Aceasta se întindea de 81 jugăre, cu o pivniţă modernă, clădită din beton, în deal, cu spaţii pentru fermentaţie, iluminată cu acetylen, având o capacitate de 5000 Hl.

Butoiul cel mare din pivniţă conţinea, prin anii 38, peste 14.500 de litri, se păstrau şi se pritoceau mereu 40 de vagoane vin. Cu timpul, s-a încercat o modernizare a cramei, folosindu-se o galerie lungă de 30 de metri, unde s-au depozitat  opt cisterne de câte 30.000 litri. Pentru reabilitări s-au cumparat utilaje de capacitate mai mare, dar nu cu o tehnologie foarte puternică. În podgorie lucrau, în general, oamenii din zonă, aproximativ 40 – 50 de muncitori, 10 ore/zi, iar vara numărul angajaţilor ajungea chiar şi la 150.

,,Producţiile vechi depăşeau planul, care era în jur de 400 de kg/ha. În ultimii 10 ani se făceau câte 500 – 700 kg/ha, fiind mai mult propagandă. După planul de modernizare a viilor, care a început prin 1982, producţia de vin a fost mică din cauza tipurilor de soiuri care nu erau adaptate pentru Moldova Nouă. După ce a venit democraţia, oamenii au început să revendice terenurile, s-au cam distrus viile, oamenii nu au mai vrut să lucreze, şi nici nu mai era eficient”, a declarat pentru Express de Banat Adrian Calescu, unul dintre foştii angajaţi ai Podgoriei Moldova Nouă.

Soiurile de vin, vechi de 100 de ani

Vinul produs în podgoria Moldova Nouă a devenit renumit în întreaga ţară, plantaţia fiind vizitată, de-a lungul timpului, de aproape toţi demnitarii ţării. Aceştia nu pierdeau ocazia să deguste din vinurile extractive, obţinute pe solurile scheletice şi feruginoase. Printre soiurile de vin cultivate se numără: vinuri albe: Chardonnay, Feteasca albă, Feteasca regală, Majarca, Riesling italian, Sauvignon; vinuri roşii: Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir; vinuri aromate: Muscat Ottonel, şi struguri de masă: Muscat Adda, Muscat Hamburg, Silvania, Victoria.

Urmele plantaţiei cu viţă de vie nu au dispărut nici în prezent, existând încă aproximativ 10 ha, însă neîntreţinute. Dealurile din zona Moldova Nouă, care erau odată pline cu parcele de viţă de vie, acum sunt terenuri virane folosite ca păşuni.

• Tweet
• Pin It