Vânătoarea de urşi din Banat trebuie tranchilizată!

Mai multe ONG-uri de mediu din Banat sunt de-a dreptul revoltate de cinismul care răzbate din ordinul privind aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică, supus dezbaterii publice de către Ministerul Mediului și Pădurilor.

Reprezentanții ministerului susțin că derogările nu se acordă dacă există riscul ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ, de ordin calitativ sau cantitativ asupra populaţiei care face obiectul derogării, însă se aprobă anual eliminarea unui procent semnificativ (9% la urs şi 12% la lup) din presupusul total al efectivelor speciilor protejate respective de pe cuprinsul ţării, susțin reprezentanții asociației Altitudine.

”Dorim să vă anunţăm că acest risc pe care îl enunţaţi există şi este maxim, în condiţiile în care în toţi anii anteriori s-au împușcat alte câteva mii de urşi şi lupi cu diverse metode (printre care nădirea), şi cu toate astea în majoritatea cazurilor unde s-au raportat cifre mari pe hârtie nu s-au atins cotele stabilite, cu toate strădaniile vânătorilor. Acest lucru denotă faptul că numărul de animale raportat de către vânători pe hârtie nu se regăseşte pe teren, în realitate”, spun în scrisoarea deschisă reprezentanții ONG-urilor. Principiul prevenţiei ar trebui să îi îndemne pe specialiștii ministerului să găsească o soluţie să acorde derogările doar dacă respectivele carnivore mari produc pagube (după producerea pagubelor, nu înainte), şi nu pentru a rări anual efectivele speciilor în vederea satisfacerii poftelor vânătoreşti şi a obţinerii de trofee.

Iubitorii de natură solicită public studiul anual de fundamentare şi evaluare a efectivelor populaţiilor de carnivore mari invocat pentru stabilirea derogărilor. Totodată, ei explică de ce susţin că cifrele sunt puternic umflate de către cei care le raportează (şi, totodată, beneficiarii acestor derogări).

”Evaluarea efectivelor de animale se face în cele mai multe cazuri pe baza urmelor observate în teren primăvara. În cazul lupilor, care sunt foarte mobili şi pot parcurge chiar şi 100 km pe zi, este foarte probabil ca urmele unui lup/unei haite să fie întâlnite şi raportate în mai multe fonduri de vânătoare alăturate, şi astfel cifrele raportate se multiplică. Practic, cifra totală obţinută însumând rapoartele tuturor fondurilor nu are nici o bază şi este cel mai probabil puternic umflată. Cum altfel ar fi ajuns şacalii şi/sau câinii sălbăticiţi să atace stâne, vite sau chiar animale sălbatice precum mistreţi (sau chiar zimbri, la Armeniş) dacă nu prin lipsa lupilor din zonele respective? În privinţa pagubelor produse de lupi, puţinele cazuri izolate raportate nu justifică în nici un fel aprobarea omorârii câtorva sute de indivizi într-un an, ci pot fi adresate punctual în caz de nevoie”, spun apărătorii mediului.

Şi în cazul urşilor, ONG-iştii consideră că efectivele sunt umflate, pentru că urşii pot migra în zonele învecinate dacă sunt deranjaţi (sub presiuni antropice) sau în căutarea hranei.

Întrebarea adresată ministerului este unde se pot ascunde 6500 de urşi în România şi pe unde se pot plimba pentru necesităţile speciei, unde găsesc aceştia circa 6500 de bârloguri, când pădurile seculare sunt decimate metodic şi devin treptat grădinărite, iar sute de vehicule motorizate zburdă nestingherite pe toate drumurile forestiere. În Munţii Almăjului spre exemplu (Berzasca), s-au raportat 5 urşi, deşi nu fusese zărită nici urmă, nici la evaluarea respectivă, nici în anii precedenţi. Faptul a fost sesizat de către World Wide Fund administratorilor fondurilor de vânătoare. Evaluarea efectivelor de animale chiar de cei ce le vânează pentru plăcere sau profit nu poate fi o justificare acceptabilă pentru aceste derogări.

Un alt factor care afectează efectivele este fenomenul braconajului, spun reprezentanții mediului. Braconierii nu au nevoie de derogări, iar exemplarele împuşcate sau prinse în capcane arareori sunt regăsite în vreo statistică oficială. Ce fel de distrugeri au produs pisicile sălbatice pentru a fi justificată eliminarea a sute de exemplare?

În afara cotei de derogări aprobate prin acest ordin, reprezentanții asociației Altitudine nu sunt de acord cu permisele eliberate pentru împuşcarea caprelor negre (Rupicapra rupicapra): „Vi se pare că în munţii noştri sunt prea multe capre negre?! Înmulţirea acestora sub protecţie pe teritoriul unor parcuri naţionale ar conduce şi la repopularea prin migrare a altor zone montane (ce nu au statut de parc şi regim de protecţie strictă), dacă nu ar fi decimate sistematic prin permiterea vânării speciei şi braconaj masiv cu tehnologie de ultimă oră. Includerea caprei negre sub protecţie strictă la nivelul întregii ţări este imperativă”.

Organizațiile de mediu solicită ministerului să trateze  cu toată seriozitatea această problemă a vânării speciilor protejate în cadrul grupului de lucru special constituit şi să afişeze o maximă transparenţă în privinţa datelor de care dispun şi a deciziilor pe care le consideră oportune, bazate pe fapte şi cifre reale.

• Tweet
• Pin It