„Vă asigurăm că activitatea în cadrul universității se desfășoară normal!”

În urma articolului publicat de Express de Banat, în care este descrisă starea financiară a Universității „Eftimie Murgu” din Reșița și măsurile prin care se încearcă redresarea situației, conducerea instituției de învățământ superior liniștește apele. Nu e chiar atât de rău pe cât pare!

Conducerea Universității „Eftimie Murgu” din Reșița a dorit să clarifice situația în care se află instituția, după ce Express de Banat a publicat un articol în care a prezentat cifre exacte referitoare la încasările și datoriile înregistrate, dar și la previziunile sumbre privind deficitul bugetar din 2017. Mai exact, rectorul Andrade Bichescu liniștește apele și susține că situația nu este atât de neagră precum pare, iar universitatea este departe de colaps.

CITEȘTE ȘI: Universitatea „Eftimie Murgu“, pe marginea prăpastiei! Colapsul financiar se măsoară în milioane şi milioane de lei!

În primul rând, rectorul admite că profesorii nu și-au mai luat salariile integral de câteva luni, însă promite că o parte a problemei se va rezolva în perioada următoare, bazându-se în continuare pe îngăduința angajaților: „Există întârzieri la plata salariilor angajaților universității pentru lunile iulie – august 2016. O parte din aceste salarii vor fi plătite în perioada următoare. Cadrele didactice și personalul auxiliar au dat dovadă în această perioadă de devotament față de studenți și față de procesul didactic, desfășurându-și activitățile normal și neafectând calitatea actului educațional”.

Datoriile există, dar toate sunt motivate!

Deși cifrele prezentate de Express de Banat nu sunt contestate, rectorul Andrade Bichescu este de părere că ele trebuie analizate distinct, toate fiind, desigur, motivate, fără să se facă nicio referire la un eventual management defectuos sau la bomba corupției dezamorsată anul trecut:

„O mare parte a datoriilor actuale ale UEMR, respectiv 63,42%, (4.121.918 lei din totalul de 6.498.847 lei), reprezintă sume aferente plăţii diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011, obținute prin sentințe judecătorești definitive și conform Legii 85/2016. Aceste sume au fost obținute retroactiv de toate cadrele didactice din România, prin atacarea în justiție a unui sistem de salarizare bazat pe un cadrul legislativ incoerent. Toate universitățile de stat din România trebuie să plătească aceste diferențe salariale. Ministerul Educației a suportat până în prezent doar parțial plata respectivelor diferențe. Sursa de finanțare pentru acoperirea integrală a acestor diferențe salariale este discutată și în prezent la nivelul învățământului superior, între minister, universități și sindicate.

O a doua categorie de datorii este reprezentată de cheltuieli cu personalul, aferente activităţilor desfăşurate în regim de plata cu ora (în afara normei de bază), în perioada 2012-2015. Această categorie însumează 695.093 lei, respectiv 10.7 %.

Restanțele salariale și datoriile aferente anului 2016 (25.8 % din total, respectiv 1.681.836 lei) au fost generate de veniturile insuficiente înregistrate de universitate. Trebuie menționat că perioada de criză financiară a UEMR datează de mai mulți ani și se suprapune peste perioada în care numărul de absolvenți de Bacalaureat a scăzut drastic. În 2010, în Caraș-Severin au promovat examenul de Bacalaureat 3047 elevi. În 2011 doar 1077 elevi au reușit să promoveze examenul în cele două sesiuni (vară și toamnă). Acest număr scăzut de absolvenți de Bacalaureat s-a menținut și în perioada 2012 – 2016. În ultimii ani, județul Caraș-Severin, și în special Reșița, s-a confruntat și cu o depopulare masivă. Acest aspect este evidențiat în învățământul liceal și gimnazial, acolo unde numărul claselor s-a diminuat dramatic. Numărul studenților Universității «Eftimie Murgu» din Reșița a urmat aceste tendințe. Finanțarea în învățământul superior este alocată pe numărul de studenți. Rezultă de aici că această finanțare a scăzut în ultima perioadă, generând problemele financiare prezentate mai sus. Cheltuielile au fost și ele reduse. Astfel, dacă în 2008 cheltuielile salariale atingeau 13.702.270 lei, în 2015 acestea au ajuns la 8.647.215 lei, în condițiile în care salariile au crescut în această perioadă. Trebuie subliniat însă că reducerile cheltuielilor salariale sunt limitate de prevederile legale în vigoare. Salariile minime ale cadrelor didactice și ale personalului auxiliar sunt impuse de grilele de salarizare reglementate la nivel național. Reducerile de personal pot fi efectuate doar atunci când dispar posturi din statele de funcții, adică după lichidarea unor programe de studii”.

STOP corupției, plagiatului și nepotismului!

Actuala conducere a UEM Reșița amintește de corupția care a lăsat o pată neagră pe universitate doar în contextul în care dă asigurări că nu va mai tolera niciun comportament care să afecteze câtuși de puțin sistemul de învățământ sau imaginea instituției.

„Conducerea Universității «Eftimie Murgu» își reafirmă angajamentul de a lupta pentru un proces educațional de calitate, centrat pe studenți, în care criteriile de integritate ocupă cel mai important rol, dacă dorim să dezvoltăm o societate sănătoasă și bazată pe valori democratice. Conducerea Universității „Eftimie Murgu” din Reșița nu va tolera nicio abatere de la criteriile de integritate. Adoptăm atitudini și măsuri ferme împotriva abaterilor de la etica universitară: corupție, plagiat, nepotism. Cele cinci cadre didactice condamnate în cursul anului 2015 pentru fapte de corupție au părăsit UEMR prin demisie sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă, aceeaşi soartă având-o, în această vară, încă alţi doi colegi care s-au abătut de la etica universitară. Încurajăm toți membrii comunității universitare reșițene, și în special studenții, să se transforme în avertizori de integritate. Studenții UEMR au la dispoziție un sistem securizat de evaluare a cadrelor didactice prin intermediul căruia pot face sesizări, sub protecția anonimatului, asupra oricăror abateri de la etica universitară”.

Numărul de studenți, programele de studii și cerințele de pe piața muncii – prioritățile UEM Reșița

„O universitate trebuie să fie un factor de dezvoltare a regiunii, din punct de vedere economic, social și cultural”, se mai arată în punctul de vedere al rectorului Andrade Bichescu. Până acum, dezvoltarea regiunii prin intermediul universității reșițene s-a lăsat așteptată, neputând fi bifată ca un factor al procesului… Promisiuni există, însă, în continuare: „Mediul academic universitar reșițean îşi asumă rolul major pe care trebuie să-l joace în societate”. De acum înainte. Și până acum?…

• Tweet
• Pin It