Urmele gloanțelor trase în 1989 rămân pe clădirile din punctul zero al Revoluției de la Timișoara

gloante

Consilierii locali votează, în mod simbolic, regulamentul pentru conservarea urmelor din Revoluția din 1989 de la Timișoara. Proiectul a fost inițiat de consilierul USR Răzvan Negrișanu, după ce revoluționarul Corneliu Vaida a tras un semnal de alarmă potrivit căruia urmele de gloanțe dispar în procesul de reabilitare la care sunt supuse clădirile istorice.

Multe din urmele Revoluției, de gloanțe sau obuze, din orașele martir ale României au fost distruse cu ocazia reabilitării sau refacerii unor clădiri și situri monumente istorice sau pur și simplu șterse, curățate sau acoperite, dacă vorbim despre graffiti-uri, din inițiativa unor administrații.

La Timișoara, nu toate urmele au fost distruse, unele au rămas pe clădirile istorice încă nereabilitate, fie au fost păstrate sau reconstruite, cum este graffiti-ul de pe sediul Bisericii Reformate din Timișoara.

„Orașul nostru nu-și povestește istoria pe măsura așteptărilor locuitorilor lui sau a celor care ne vizitează. Dacă o parte a ei este vizibilă prin clădiri și situri, alte evenimente istorice precum Revoluția riscă să devină invizibile în procesul de reabilitare a patrimoniului sau prin modernizarea orașului. Revoluția din Decembrie 1989 a început la Timișoara, este unică în fostul bloc sovietic prin caracterul ei multicultural, prin eroismul participanților și violența represiunii. Timișoara este kilometrul zero al libertății și democrației în România din perioada postbelică și din păcate acest fapt excepțional este prea puțin reprezentat în spațiul public. Prezentul Regulament urmărește prevenirea ștergerii urmelor istorice ale Revoluției din Decembrie 1989, de gloanțe sau alte proiectile, fie de graffiti datând din zilele Revoluției, în cadrul lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare și reabilitare, și crearea unui patrimoniu imobil al Revoluției în Timișoara care să completeze complexul muzeal al Revoluției, împreună cu Muzeul Revoluției din Decembrie 1989 și Traseul Revoluției ce va fi finanțat prin PNRR.”, a declarat Răzvan Negrișanu, consilier USR, inițiatorul proiectului.

Regulamentul prevede obligații atât pentru pentru Primăria Timișoara, cât și pentru proprietarii sau administratorii de clădiri situate în perimetrul delimitat de proiectul Traseul Revoluției: Piața Maria, Podul Traian, Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, Prefectura, Podul Decebal, Parcul Poporului, Cimitirul Eroilor.

Proprietarii vor fi obligați să specifice dacă imobilul deținut prezintă urme de gloanțe, de proiectile sau de graffitti din perioada Revoluției atunci când propun spre avizare diverse lucrări de conservare, consolidare, restaurare sau reabilitare. În momentul cererii autorizației de construire, ei trebuie să prezinte un material fotografic exhaustiv al tuturor fațadelor vizibile ale clădirii care prezintă urme ale Revoluției și să includă în proiectul propus soluțiile tehnice de conservare a eventualelor urme de gloanțe.

Pentru o bună mapare a clădirilor care prezintă urme ale Revoluției din 89, Primăria Timișoara va institui, în maximum 90 de zile de la aprobarea regulamentului, Registrul urmelor Revoluției din Decembrie 1989. Totodată, autoritățile locale lansează o invitație publică tuturor cetățenilor să transmită online aici sau fizic fotografii ale fațadelor clădirii/clădirilor care prezintă urme de gloanțe, de proiectile ori de graffitti din vremea Revoluției,  împreună cu adresa acesteia/acestora și, opțional, o scurtă descriere.

Direcția de Urbanism a Primăriei Timișoara va elabora un ghid, în sprijinul proiectanților, de bune practici după modelele din alte state europene, iar administrația va monta plachete comemorative pe întreg traseul Revoluției.