Unul din cinci adolescenți diagnosticați cu fibroză chistică prezintă simptome de depresie, iar unul din patru se confruntă cu anxietate, avertizează medicii de la Spitalul Județean Timișoara. Specialiștii spun că, pe lângă tratamentul medical, pacienții au nevoie și de sprijin psihologic.
Fibroza chistică este cea mai frecventă boală genetică severă întâlnită la copii. Afecțiunea nu se limitează la problemele respiratorii și digestive. Boala are un impact puternic și asupra sănătății mintale, atât a copiilor, cât și a părinților.
La Timișoara funcționează, în cadrul Clinicii de Pediatrie Bega II a Spitalului Județean, Centrul Național de Fibroză Chistică – Mucoviscidoză, care coordonează cazurile din întreaga țară și stabilește protocoalele de diagnostic, tratament și monitorizare.
„Fibroza chistică nu afectează doar plămânii sau sistemul digestiv. Boala influențează întreaga viață a copilului și a familiei. Programul zilnic este construit în jurul tratamentului, iar acest lucru poate genera oboseală, stres, anxietate și chiar depresie. De aceea, ghidurile internaționale recomandă evaluarea anuală a depresiei și anxietății la pacienții cu această boală, începând cu vârsta de 12 ani.”, explică Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Județean Timișoara.

Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Județean Timișoara
Potrivit specialiștilor, aproximativ o treime dintre părinții copiilor cu fibroză chistică au simptome de depresie, iar aproape patru din zece se confruntă cu anxietate.
Tratamentul este unul permanent și presupune, în medie, două-trei ore în fiecare zi dedicate kinetoterapiei respiratorii, aerosolilor, administrării medicamentelor și altor terapii necesare pentru a ține boala sub control.
„Pentru un copil diagnosticat cu fibroză chistică, tratamentul nu reprezintă o etapă, ci face parte din viața de zi cu zi, pentru tot restul vieții. La toate acestea se adaugă școala, activitățile obișnuite și dorința firească a copilului de a avea o viață normală. Este un efort continuu, pe care atât copilul, cât și familia îl duc în fiecare zi.”, mai spune medicul Ioana Ciucă.
Medicii subliniază că îngrijirea acestor pacienți necesită o echipă multidisciplinară, din care fac parte pneumologul pediatru, gastroenterologul, nutriționistul, kinetoterapeutul și psihologul. Depistarea din timp a anxietății și depresiei poate crește șansele ca tratamentul să fie urmat corect și poate îmbunătăți calitatea vieții copiilor.