Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă. Se tot vorbește despre potențialul turistic al județului Caraș-Severin și în special de frumusețile unice din Clisura Dunării. Dar când vine vorba despre promovare și despre punerea la cale a unei strategii de dezvoltare a zonei, puțini sunt cei care pun umărul la treabă.
Întâlnirea cu privire la strategia de dezvoltare a turismului, cu titlul „Viitorul dezvoltării și promovării turismului în Clisura Dunării”, organizată de Asociația „Dunărea Moldova Nouă” în 17 august a fost un adevărat fiasco. Singurii care au manifestat interes pentru această discuție și care au dat curs invitației au fost edilii din Moldova Nouă și Berzasca.
Cu experiență de peste 20 de ani în administrația locală, primarul comunei Berzasca, Petru Nicolae Furdui, încearcă să explice de unde lipsa de interes din partea celorlalte cinci primării față de acțiunea de propulsare a turismului dunărean: „Este foarte greu să lucrezi împreună. Fiecare om vrea să arate că e mai deștept decât celălalt, iar atunci se fac cele mai mari greșeli. Asta pentru că omul deștept sau care se crede deștept nu poate să le știe pe toate și refuză să discute cu experții. Fiecare om are expertiză pe o anumită zonă. Îmi permit să spun treaba asta pentru că am experiența anilor trecuți, iar o strategie cum și-a propus Adi Torma, la Moldova, am făcut-o și eu.
La acea conferință, unde ar fi trebuit să fim toți, de fapt, s-a discutat despre strategia de la Moldova Nouă, nu despre strategia Clisurii Dunării. Bineînțeles că mi-a crescut tensiunea la momentul acela și a trebuit să intervin și să spun un lucru: nu cred că poate să facă o singură localitate o strategie și să reușească. Pentru că, din experiența mea, eu am mai făcut așa ceva. Am crezut că pot. Nu sunt eu cel mai deștept și, dacă eu nu am putut, nu poate altul”.
Strategia complementară generează schimbul de turiști
Primarul independent exemplifică cum ar putea funcționa lucrurile spre materializarea proiectului ce vizează turismul în zona de Clisură: „Strategia trebuie făcută complementar. Fiecare comunitate trebuie să aibă ceva! Nu toate să se ducă într-un singur loc. Pentru că, dacă toate se duc într-un singur loc, acest lucru va crea invidie comunității învecinate și va vrea și ea să facă același lucru. Și atunci apare concurența. Concurență care nu aduce prosperitate. Aduce dezastru, crează monștri. De ce? Invidia, egoismul, mândria sunt lucruri care-l dezumanizează pe om”.
Varianta edilului Furdui are în vedere schimbul de turiști: „Turistul care vine la Moldova Nouă stă o zi-două, trebuie să îl facem să meargă și în altă parte să cheltuiască, dar tot în Clisura Dunării. Spre exemplu, se duce la Berzasca sau la Baziaș, dar și cel care vine de la Berzasca sau Baziaș trebuie să se ducă și la Moldova Nouă, și la Sichevița etc. Noi trebuie să facem schimb de turiști. Lucrând complementar putem stabili ca undeva să se facă un AquaPark, în altă parte ar putea merge un parc de aventură, un port și tot așa”.
Cel mai important pas – un plan de amenajare a teritoriului!
Șeful administrației locale din Berzasca vede planul de amenajare a teritoriului ca cea mai importantă piesă din puzzle-ul „Viitorul dezvoltării și promovării turismului în Clisura Dunării”: „Cea mai importantă decizie pe care trebuie să o luăm: un plan de amenajare a teritoriului. Legea de dezvoltare a unui teritoriu însumează toate actele normative care funcționează pe raza unui stat cu adresabilitate unui teritoriu. În momentul în care am făcut acest plan de amenajare a teritoriului, în care se spune cum se face, ce se face, nu fiecare construiește cum vrea! Atunci vom putea să respectăm. Și acela are o valabilitate de 10 ani, cu posibilitate de prelungire încă o dată. Deci iată că deja e o strategie. Dacă nu, vom putea ajunge exact în situația Eșelniței sau a Dubovei, în care fiecare face ce vrea și cum vrea și, la un moment dat, vor spune: «suntem sufocați, nu mai avem unde să mergem»”.
Dunărea – „cea mai mare valoare pe care o avem în zonă”
Primarul comunei Berzasca îi invită pe toți cei implicați în acest proiect să-și unească forțele și să scoată tot ce e mai bun din ceea ce natura lăsat omenirii: „Haideți să facem o promenadă, locuri de recreere, agrement, terase, restaurante etc. Oamenii să se destindă la Dunăre. Dunărea e cea mai mare valoare pe care o avem în zonă. Îmbinarea Dunării cu zona de munte este extraordinară. Să luăm exemple de bune practici: Croația, unde poți să te duci până la Coasta de Azur. Dar, repet, oamenii au avut acolo strategii”.