Uica Mihai a urcat la Dumnezeu să le gătească și îngerilor!

mihai t ioan
explo 1000x200

Toamna asta parcă-i blestemată. Ne ia prietenii, colegii și cunoscuții rând pe rând și ni-i duce pe drumul fără de întoarcere. Ni-i ia lăsând în urmă lacrimi, durere și amintiri despre trecerea lor pe acest pământ, arătându-ne cât de efemer este totul în viață.

Astăzi, Mihai T. Ioan, „Uica Mihai” cum îl știau toți cei care îi urmăreau pe TVR 3 celebra emisiune „Sarea în bucate”, a urcat în ceruri pentru a le găti de acum încolo îngerilor, dar și celor plecați dintre noi și de lângă el de-a lungul anilor. O boală urâtă, nemiloasă, i-a curmat viața la numai 64 de ani, vârstă la care bărbații devin înțelepți și se apucă de scris memoriile. Se născuse la Reșița, dintr-o familie simplă ale cărei rădăcini se trăgeau din Armenișul lui Nana Florea. „Pătimaș și înrăit într-ale scrisului, visător și petrecăreț, oarecum boem și naiv, cum îi plăcea să se definească, iubitor de un rachiu bun, de o mâncare copioasă și orice este scris în cuvinte”, Mihai a făcut de toate înainte, dar și după revoluția la care a fost parte. În anii ’90 a înființat unul dintre primele ziare cărășene, săptămânalul „Fruncea”, apoi a devenit, pe rând, poet, scriitor, umorist, om de afaceri (a avut o langoșerie în Govândari), om de radio și televiziune, s-a mutat de la Reșița, la Timișoara, iar până la urmă la Buziaș. A scris poezii, proză, „literatură nostalgică”, literatură în grai, cărți cu rețete din bucătăria bănățeană, a colindat târgurile și bâlciurile cu ceaunul său. Peste tot unde mergea punea de o ciorbă și o mămăligă, de un festival culinar, bucurând privirile și hrănind sufletele oamenilor cu bunătățile sale.

Grăbit, Mihai T. Ioan nu a mai a mai așteptat întâlnirea de aici, de pe pământ, cu Sfinții Mihail și Gavril, lăsându-ne la despărțire „Declarația de avere”: Mă numesc Mihai T. Ioan Și sunt președintele Universului În această calitate Conform legislației în vigoare Declar pe proprie răspundere Că nu am alte bunuri personale Decât cele moștenite de la strămoșii mei: Zamolxis, Osiris, Zeus, Iehova, Budha, Alah și ceilalți Pe care i-am pierdut din vedere Și că nici nu am de gând Să dobândesc alte bunuri Îmi ajunge câte am Ba chiar socot Că am prea mult Drept pentru care dau această declarație: Dumnezeu să-ți odihnească sufletul și să-ți aline durerile pământene, frate Mihai!

banner 970 x 250