UCM Reșița, salvată de la moarte de Petru Buzzi?

gif card de energie dacus 1000x100 alv bannerexpressbanat resita 1000x100px ian24

Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin solicită ministrului Economiei să găsească soluțiile adecvate pentru salvarea UCM Reșița în contextul crizei de coronavirus.

În urma unui demers inițiat de Camera de Comerț și Industrie a României care a prezentat Guvernului un set de 73 de propuneri pentru diminuarea efectelor devastatoare ale corona-crizei, după o amplă consultare a mediului de afaceri la nivel național, CCIA Caraș-Severin ia în calcul salvarea UCM Reșița. În acest context, scrisoarea trimisă către Virgil Popescu a avut efectul scontat, ministrul declarând că a avut discuții cu Hidroelectrica pentru reluarea programelor de retehnologizare începute și abandonate, dar și pentru construcția de noi capacități de producție, după cum se arată în comunicatul celor de la Camera de Comerț Caraș-Severin.

Măsurile vin în sprijinul comunității de afaceri pentru diminuarea pierderilor suferite, dar și pentru consolidarea afacerilor autohtone și se referă la șase planuri importante pentru dezvoltarea actuală și ulterioară a României: planul economic, planul financiar și fiscal, forța de muncă, fonduri europene, investiții și agricultură. Asta și în contextul în care Uniunea Europeană permite statelor membre să folosească deplina flexibilitate prevăzută de regulile privind ajutoarele de stat, adoptând în acest sens reglementări temporare pentru sprijinirea firmelor aflate în dificultate.

Petru Buzzi, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin, spune că acest moment este poate cel mai bun pentru inițierea de măsuri pentru scoaterea din insolvență a uzinei reșițene, prin preluarea de către statul român a acțiunilor deținute de INET.

Dați o șansă Uzinei de Construcții de Mașini Reșița

În scrisoarea pe care o redăm integral sunt expuse motivele pentru care uzina reșițeană merită încă o șansă, dar și un scurt istoric al faptelor care au condus la distrugerea industriei:

„Către
Guvernul României
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
Domniei Sale Domnului Ministru Virgil-Daniel Popescu

Stimate Domnule Ministru,
Dați o șansă Uzinei de Construcții de Mașini Reșița

Uzina de Construcții de Mașini din Reșița, singurul producător de hidroagregate și turbine hidraulice din România, devalizată în urma unei privatizări dubioase din perioada Adrian Năstase – Dan Ioan Popescu, se află în insolvență din 2011. De nouă ani. Toate Guvernele, de la Ponta la Dăncilă, chiar și liberalii, din opoziție, au promis rezolvarea problemei. Nu s-a întâmplat nimic până în prezent, iar în contextul în care se pune un accent tot mai mare pe energia verde, hidrocentralele românești au nevoie de retehnologizare, de reparații capitale. Ba chiar de noi capacități de producție, pentru a valorifica potențialul imens hidrografic al României. În prezent doar 50% din acesta este folosit, cca 7000 de MWh putere instalată.

1000x100 (3)

Criza Coronavirusului ne oferă șansa de a reevalua posibilitatea scoaterii din insolvență a celei mai vechi uzine din țară, retehnologizarea acesteia și cu aceasta să începem reindustrializarea României. Un concept liberal lansat prin 2012 – 2013, dar pierdut pe drum ca multe alte idei îndrăznețe.

Să facem puțină istorie recentă pentru o imagine mai clară asupra evoluției din ultimii 30 de ani a uzinei.

În 1989, UCMR fabrica motoare navale, motoare diesel, motoare electrice, compresoare, construcții metalice, hidroagregate și turbine hidraulice, susținute de un Centru de cercetare pentru echipamente hidroenegetice. Pentru a realiza toate acestea, uzina avea o oțelărie proprie și o turnătorie. Dar și forță de muncă înalt calificată. În scurt timp, toate acestea aveau să se ducă dracului. Motoarele navale, pentru că flota s-a dus și ea, motoarele diesel, pentru că nu mai fabricam și nici nu reparam locomotive etc. Am pierdut exportul. Mișcările sindicale au contribuit și ele din plin, încă din ianuarie 1990, la colapsul industriei românești. Din UCMR a mai rămas doar partea de hidroagregate și turbine hidraulice, dar retehnologizările și reparațiile la hidrocentralele de la Dunăre și de pe râurile interioare (câte s-au mai realizat) au fost făcute prepoderent cu firme străine. UCMR ajunsese aproape de colaps.

Și atunci a intervenit privatizarea marca PSD (după modelul Băile Herculane în 2002). În decembrie 2003, uzina este cedată pe mai nimic unei firme cu capital elvețian – INET SA –, în spatele căreia se afla cunoscutul ”băiat deștept” care țepuia Hidroelectrica, Bogdan Buzăianu. Evaluată în 2002 la peste 2,5 milioane de dolari, uzina a fost vândută cu 660000 de dolari. Investițiile în tehnologii noi și mediu, prevăzute prin contractul de privatizare, în valoare de 13 milioane de dolari, nu au fost făcute niciodată. Iar managementul defectuos vreme de aproape opt ani a dus la intrarea în insolvență, uzina acumulând multiple datorii față de bugetul de stat, bănci și furnizori de materii prime și materiale, un management care se baza pe contractarea a cât mai multor împrumuturi, neplata furnizorilor și reducerea treptată a forței de muncă deosebit de calificate. A fost vândut întreg stocul de fier vechi, inclusiv stocuri de materii prime, scule și dispozitive încă funcționale.

Intrarea în insolvență a fost bomboana de pe colivă. Dar mai există însă o șansă. În 2013, AVAS, actualul AAAS, a preluat datoriile la bugetul de stat ale UCMR, cifrate atunci la peste 500 de milioane de lei. Datoriile urmau să fie convertite în acțiuni, statul urmând să preia controlul asupra companiei. Dar pentru că soluția contravenea normelor UE, s-a renunțat la ea. O altă variantă era preluarea activelor sectorului producției de utilaj hidroenergetic de către Hidroelectrica. Mai ales că majoritatea hidrocentralelor din România se află la sfârșitul lor de viață, retehnologizarea acestora impunându-se de la sine, iar UCMR dispune nu numai de capacitatea de a realiza acest lucru, ci și de planurile hidrocentralelor, pentru că, în afară de cea de la Bicaz (dar și aici există proiectele), au fost proiectate și realizate de UCM Reșița. Costurile ar fi în aceste condiții mult mai mici.

De aceea credem că acum, când normele UE au fost relaxate, preluarea datoriilor de către stat poate fi realizată, UCM Reșița urmând să devină societate pe acțiuni a statului român. De altfel, în 22 mai 2019, aflat în vizită la UCM Reșița, domnul Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, declara: «Vă garantez că atunci când PNL va ajunge la guvernare va repune pe picioare această uzină care a construit toată România și care a dus faima meseriașilor, inginerilor din Reșița în toată țara»”.

Stimate Domnule Ministru, nu cred că mai este nimic de spus. Este nevoie de voință politică și de acțiune. În numele celor care au construit România, în numele reșițenilor care încă mai speră că uzina etalon a industriei românești nu va muri, vă rog să întreprindeți diligențele pentru ca UCM Reșița să fie repusă pe picioare. Poate nu este momentul cel mai potrivit pentru această scrisoare, dar industria României trebuie să renască. Să începem cu UCM Reșița.

Cu aleasă considerație,
Petru Buzzi,
Președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin”

publicitate Timisoara banner maxagro STPT job 1000x200
/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/