Timișoara primește o palmă de la fostul arhitect-șef! Orașul Revoluției nu a înțeles ce înseamnă „mai rău ca moartea”

Orașul care a pornit Revoluția primește o apostrofare dură de la omul care, timp de 9 ani, a ocupat funcția de arhitect-șef al Timișoarei. Radu Radoslav vorbește despre un episod din primăvară, atunci când o lucrare menită să tragă „un semnal cultural zdrobitor într-o Uniunea Europeană adormită” a fost refuzată de Timișoara, viitoarea capitală europeană a culturii, dar acceptată de Reșița.

La scurt timp după ce în Ucraina a început războiul, la Timișoara se prezenta artistul Nicolae Comănescu având o idee aparte pentru a marca susținerea poporului ucrainean: să îmbrace în saci de nisip o clădire-simbol din orașul Revoluției, o armură în fața unor atacuri imaginare. Alături de Comănescu la discuții a participat și Dorinel Hotnogu, consilierul pe probleme de cultură al primarului Ioan Popa, implicat în diverse acte culturale din vestul țării. „Au fost la Centrul de Proiecte care i-a refuzat civilizat pentru că nu era în planul lor, apoi au fost îndrumați la Casa de Cultură Timișoara. Același răspuns diplomatic: «Interesant, dar nu este în planul nostru». (…) Comănescu și Hotnogu sperau că astfel Timișoara va trage un semnal cultural zdrobitor într-o Uniunea Europeană adormită, în care părea că doar bunăstarea materială este singura valoare recunoscută de politicieni și acceptată de populație, insensibilă la ce începuse în Ucraina.”, explică fostul arhitect-șef al Timișoarei și reprezentant teritorial al Registrului Urbaniștilor din România pentru Regiunea de Vest, Radu Radoslav, pe blogul său.

Așa se face că întreaga idee a prins contur la Reșița, în „salonul refuzaților”, cum spune arhitectul cu origini cărășene. Radoslav apreciază chiar și contrele care au decurs în timpul și după finalizarea operei lui Comănescu, punctând că o astfel de polemică „nu a mai fost de mult la noi în țară (probabil de la protestele din Târgu Jiu la ridicarea Coloanei lui Brâncuși).”

Revenind la Timișoara, acolo unde concitadinii săi au refuzat lucrarea, Radu Radoslav spune că a avut în minte o clădire pe care ar fi considerat-o potrivită pentru „mai rău ca moartea”, atât pentru locul în care este amplasată, cât și pentru simbolistica sa: Opera din Piața Victoriei.

„Știam că totul era tardiv: momentul a fost ratat, războiul va continua lângă noi, fără să-l băgăm în seamă și nimic nu-l va mai opri nici când ne va lovi direct. Dar să nu uităm că BALCONUL, acest simbol timișorean, a jucat un rol determinant în destrămarea Pactului de la Varșovia și al Uniunii Sovietice. Cum ar fi fost dacă fiecare cetățean care a participat (sau nu) la acele momente dintre 19-22 decembrie 1989 din fața balconului, în care o serie de persoane atunci necunoscute mie și-au riscat cu adevărat viața, să așeze un sac cu nisip acolo pentru a apăra simbolul revoluției timișorene.”, se întreabă arhitectul timișorean.

Deși momentul a trecut, lucrarea de la Reșița fiind și ea demolată de ceva timp, fostul arhitect-șef al Timișoarei nu poate să nu se gândească ce ar fi însemnat ca o astfel de idee să prindă contur în orașul de unde a pornit Revoluția din ’89. „Mă  gândesc și azi ce imagine șoc pentru o Europă Unită ar fi fost această instalație pentru TM Capitală Culturală Europeană în 2023, un act împotriva armelor unor invadatori ce sfidează cultura.”

Sursă foto principal: Facebook

• Tweet
• Pin It