Timișoara, izolată într-o altă Românie! Robu nu are sânge în instalație?

Peste doi ani, Timișoara va fi Capitala Culturală Europeană, dar în oraș mai există o sumedenie de clădiri istorice care au fațadele într-o stare avansată de degradare. Din Iosefin, până în Elisabetin, Cetate și, mai ales, Fabric, orașul e plin de clădiri frumoase  la vremea lor, dar ajunse într-o stare deplorabilă în prezent.

Cei de la Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei” spun că actuala administrație nu profită de banii ce ar putea veni din orașele partenere din Europa, dar nici nu își asumă să reabiliteze fațadele, ca la Oradea.

Reprezentanții asociației au fost la Viena, unde au fost întrebați de ce Mica Vienă nu activează protocoalele de colaborare cu orașele în care există un cartier cu denumirea împăratului Franz Joseph, precum Viena, Bratislava, Budapesta sau Novi Sad  Practic, administrația Robu e acuzată că nu menține relațiile internaționale ale capitalei Banatului. „Cei de la Viena ne-au întrebat de ce nu sunt activitate protocoalele de parteneriat. Sunt foarte multe ONG-uri care ar putea veni cu bani. Noi propunem ca aceste parteneriate să fie activate și Primăria să încerce să obțină finanțări de la aceste ONG-uri din marile orașe. Oamenii ne-au spus că s-au pierdut legăturile între noi. În trecut, erau întâlniri, acum au fost câteva vizite care nu au nicio legătură cu ceea ce înseamnă 2021. Nu se mai pune accent pe relațiile internaționale. Ne descurcăm foarte bine și singuri, nu se amestecă nimeni în probleme noastre interne”, spune președintele asociației, Ilie Sârbu.

Asociația care se preocupă de conservarea moștenirii istorice a Timișoarei punctează că municipalitatea ar putea reabilitat fațadele clădirilor istorice, la fel cum s-a procedat la Oradea, dar pentru asta, e nevoie de „sânge în instalație”. „În Oradea se poate ca aceste fațade să fie de interes public, iar aici e o altă Românie și nu pot fi făcute de interes public! Se poate asuma printr-o hotărâre de Consiliu Local, dar pentru asta cineva trebuie să își asume, să aibă sânge în instalație. Conform Legii 42, ei pot să bugeteze clădiri. Puteau reabilita mai multe fațade și apoi să urecheze proprietarii, să aibă grijă de ele”, consideră Ilie Sârbu.

Asociația își propune, cu ajutorul elevilor, să facă un inventar real al clădirilor istorice rămase în picioare. Teoretic, ar fi 14.000, dar multe s-au dărâmat și numărul nu mai este real.