Timișoara + 27, o zonă metropolitană mai închegată se arată la orizont. Primarul Fritz: „Eu sunt mai degrabă optimist, dar trăim în România”

Edilii locali din comunele satelit ale Timișoarei speră ca noua lege a zonelor metropolitane să aducă o reală dezvoltare integrată a comunității. Există însă semne de întrebare. Spre exemplu, primarii vor să afle cum anume se vor construi bugetele acestor zone metropolitane, ca să poată calcula efectiv beneficiile de care ar putea avea parte locuitorii comunităților pe care le conduc. În plus, spune primarul Timișoarei, pentru un succes al demersului, toată lumea va trebui să lase deoparte orgoliile politice. 

Zona Metropolitană Timișoara ar urma să fie formată din 27 de comune, potrivit noii legi intrată recent în vigoare. Ar fi două categorii – numite „coroane” – în care se împart localitățile componente. În prima coroană ar urma să fie incluse 9 comune – Dudeștii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc, Moșnița Nouă, Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiu Român și Șag. În cea de-a doua coroană- celelalte 18 din vecinătatea Timișoarei: Becicherecu Mic, Bucovăț, Cărpiniș, Cenei, Chevereșu Mare, Fibiș, Giarmata, Mașloc, Orțișoara, Parța, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Satchinez, Uivar și Variaş.

Legea aduce o noutate în ce privește crearea unui buget propriu pentru aceste teritorii metropolitane. Se împarte impozitul pe venit a celor care locuiesc într-o localitate, dar muncesc în alta, iar fondurile europene vor putea fi accesate mai ușor, spune legiuitorul.

„Este clar că Timișoara va fi ancora acestei zone, eu voi avea discuții cu fiecare primar în parte, să vedem cine este interesat și să analizăm care sunt beneficiile, dar cred că este un pas necesar în direcția corectă. Cred că în trecut, într-adevăr, luptele și orgoliile politice au fost un aspect care a îngreunat colaborarea. Și nu trebuie să ascundem faptul că s-ar putea să fie și în viitor. Doar că beneficiile totuși sunt atât de mari că va fi greu de justificat de unii primari refuzul unei colaborări. (…) De aceea, eu sunt mai degrabă optimist, dar trăim în România, trăim în niște vremuri extrem de politizate și de aceea este clar că vor fi încercări să dea o tentă politică acestor colaborări, dar eu sunt absolut hotărât să merg înainte, să colaborez cu toate comunele din zona metropolitană, indiferent de culoarea politică a primarului.”, a mai declarat Fritz.

Comunitățile din jurul Timișoarei așteaptă un imbold de la nucleu

Deocamdată, primarii localităților învecinate Timișoarei nu au calculat efectiv beneficiile unei asocieri în jurul Timișoarei. Nimeni nu respinge, cel puțin la nivel declarativ, ideea unui parteneriat, dar sunt încă întrebări la care așteaptă să primească răspunsuri.

„Zonele metropolitane, în esență, sunt o măsură foarte bună de dezvoltare, dar trebuie să vedem ce înseamnă asta ca impact bugetar, în sensul în care o parte din banii pe care îi încasează primăria din taxele de la firmele din zonă vor merge, la ora asta, spre domiciliile lor. Din păcate, încă nu am reușit să găsim forma prin care ANAF să ne comunice cam câți angajați sunt pe raza comunei care să aibă domiciliile în altă parte, astfel încât să putem să facem și o previziune financiară a ceea ce înseamnă noua lege. Cred că e o lege bună, se creează un buget separat, un buget pentru zona metropolitană, buget din care se pot face proiecte și se pot accesa mult mai ușor fonduri europene pentru dezvoltarea zonei metropolitane. Timișoara, Ghiroda și celelalte comune din periurban nu sunt UAT-uri izolate, singure, ele se dezvoltă împreună și mai mult decât atât, sunt racordate prin tot felul de drumuri sau legături feroviare, de transport public și multe altele care cred că ar trebui să fie gândite într-o logică comună cu toți cei din zona periurbană.”, a declarat Ionuț Stănușoiu, primarul comunei Ghiroda.

Moșnița Nouă intră în asociere, cu condiția ca aceasta să nu îi știrbească autonomia, explică primarul Florin Bucur.

„Nu am avut momentan discuții pe această temă. Poziția mea este să ne păstrăm autonomia și să avem posibilitatea să hotărâm în continuare local tot ceea ce este de hotărât și acela să fie doar un acord pentru dezvoltarea, creșterea și prosperitatea noastră în baza acelui acord. Am putea face o analiză pe tema asta, nu am fost abordați încă, nu ne-am întâlnit niciodată pe tema asta, dar sigur voi participa dacă va fi o chemare înspre așa ceva. Toate se fac cu acordul comunității noastre, bineînțeles că vom dezbate în comunitate acest lucru, ne vom uita înspre ce beneficii am avea dacă am face acest acord de cooperare. Dacă e cu beneficii, de ce nu?”, a spus Florin Bucur.

Și la Dumbrăvița există o deschidere înspre dezvoltarea zonei metropolitane. Dar tot cu condiții.

„Să fie făcută cu cap, gândită foarte bine, astfel încât comunele din zona periurbană să fie avantajate de această gândire. Până la urmă e o gândire europeană și o gândire bună, principial sunt de acord, dar trebuie făcută și calculată astfel încât să nu impacteze populația din periurbane și din zona metropolitană.”, a spus primarul Horia Bugarin.

Și Lugojul își poate constitui, potrivit noii legi, propria zonă metropolitană, împreună cu localitățile Bârna, Boldur, Coşteiu, Criciova, Gavojdia, Traian Vuia și Victor Vlad Delamarina. Municipalitatea a inițiat deja primele discuții în acest sens, iar acum are în pregătire un plan de dezvoltare cu conexiuni spre centrele administrative din vecinătate.

Cert este că, potrivit noilor reglementări, crearea acestor zone metropolitane se poate face doar cu acordul consiliului local din fiecare comună.

• Tweet
• Pin It