Un locuitor din Timișoara produce lunar cam 30 kg de gunoi. Sortarea deșeurilor este deficitară

Aproximativ 30 de kilograme de gunoi produce în fiecare lună un timișean, arată datele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș. Autoritățile spun că sortarea nu funcționează „așa cum ar trebui”, iar cei care nu vor înțelege să selecteze deșeurile ar putea fi, în viitor, suprataxați. 

În Timiș, aproape două treimi din populație (62%) locuiește în mediul urban. Datele ADID Timiș arată că lunar, în mediul urban, timișenii produc 14,1 tone de deșeuri, iar în rural – 4 tone de gunoi. Problema este că oamenii sunt codași la sortarea deșeurilor, lucru care i-ar putea costa scump în viitorul apropiat.

„Sortarea nu funcționează așa cum ar trebui, în clipa de față, la nivelul județului Timiș. Și de aceea urmează o campanie agresivă, inclusiv din partea operatorilor, pe partea de sortare. Urmează o campanie prin care vrem să îi facem pe cetățeni să conștientizeze că, în caz că nu sortează cum trebuie, vor fi suprataxați. (…) Îmi este clar că dacă în clipa de față nu conștientizăm că trebuie să ne ocupăm de sortarea deșeurilor, vom ajunge să plătim foarte mult. De ce? Pentru că dacă eu acasă nu sortez cum trebuie și pun deșeul în pubela neagră, cineva va trebui să intervină să sorteze cât de mult se poate din acel deșeu. Doi: dacă deșeul nu este sortat cum trebuie sau este contaminat ar putea să ajungă pe celulă, popular vorbind, să îl îngropăm, ceea ce în final va ridica enorm costul deșeului, costul de depozitare pe celulă.”, a declarat Cristian Moș, vicepreședinte al CJ Timiș.

Toate deșeurile menajere generate de timișeni sunt depozitate la deponeul de la Ghizela, mai spune vicepreședintele CJ Timiș.

„Până în momentul în care este ridicat de operator, deșeul este al cetățeanului. Dar și după ce deșeul pleacă spre Ghizela, e un sistem întreg: vorbim despre operator care colectează, vorbim despre stațiile de sortare sau stația de transfer care preia și sortează sau transferă deșeul respectiv și vorbim de stația de deponeu de la Ghizela unde ajunge tot deșeul menajer din județul Timiș – pentru că acolo se sortează și se poate sorta și se depune pe celulă. Tot deșeul din cadrul județului este gestionat în interiorul județului.”, a explicat Cristian Moș.

În Timiș, proiect de gestionare a deșeurilor

CJT derulează în prezent un proiect prin care își propune o gestionare eficientă a deșeurilor la depozitul de la Ghizela „în vederea accelerării tranziției spre economia circulară”.

„Ceea ce vrem noi să facem cu acest proiect este să retehnologizăm tot ce înseamnă Ghizela, să mergem înspre o direcție în care nu mai depunem atât de mult deșeu pe celulă. Ceea ce ne cere Uniunea Europeană. Chiar dacă am închis gropile destinate deșeurilor, noi trebuie să nu mai depunem pe celulă. (…) Din cauza mirosurilor, primim foarte multe plângeri. Am discutat cu operatorul, au fost deja echipe din ADID și urmează să monitorizeze ce se întâmplă acolo, am primit rapoarte lunare, am trimis aceste rapoarte Retim-ului și vom monitoriza în așa fel încât: 1. să acopere cum trebuie, să nu ajungă acolo păsări sau câini. 2. Am sesizat inclusiv Garda de Mediu. Eu sunt împotriva expresiei să aruncăm gunoiul sub preș, am zis hai să vedem unde e, să curățăm. Dacă nu arătăm care sunt problemele, nu le vom rezolva. (…) O celulă la Ghizela trebuie să se închidă, să se facă recepția de către operator, CJ nu are treabă în această recepție. Noi vom începe licitația pentru o nouă celulă, având în vedere că în viitor se va acoperi și celula actuală, vom începe să pregătim licitația. Cantitățile de deșeuri sunt mai mari, asta o recunoaște toată lumea, decât în momentul în care s-a făcut proiectul, pentru că populația a crescut, cetățenii generează mai multe deșeuri. Cheia pentru a reuși să generăm mai puțin deșeu e comunicarea și educarea copiilor.”, a declarat Moș.

Proiectul este finanțat prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea Infrastructurii de Mediu în condiții de management eficient al resurselor și are ca obiectiv reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România. Valoarea estimată a proiectului este de 5,4 milioane lei (TVA inclus), din care cheltuieli nerambursabile – 4,6 milioane lei, ajutor de stat – 709.000 lei, iar contribuția proprie va fi de 109.000 lei.

• Tweet
• Pin It