La solicitarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Consiliul Județean Caras-Severin trebuie să prezinte autorităților de la București situația reactualizată a terenurilor de tipul greenfield și brownfield, concepte noi care se referă la calitatea unor suprafețe bune pentru construit.
În acest sens, au fost transmise administrațiilor locale din județ solicitări pentru colectarea de informații privind situația acestor terenuri disponibile. Ele vor putea fi prezentate potențialelor companii internaționale ce prospectează România în vederea dezvoltării de noi capacități de producție în țara noastră.
O investiție greenfield este o investiție care se dezvoltă „de la zero”, pe un teren fără infrastructură existentă, unde o companie (de obicei de mari dimensiuni) își construiește o nouă facilitate de producție. Investițiile de tip greenfield sunt de obicei efectuate acolo unde există un potențial major de dezvoltare în anumite ramuri economice, datorită riscurilor pe care le comportă, având în vedere costurile ridicate cu construcția facilităților și punerea lor în funcțiune. Pentru o bună fundamentare a deciziei de alocare a resurselor, aceste investiții sunt precedate de studii de fezabilitate și au planuri de afaceri solide, precum și analize de impact cu ajutorul cărora părțile interesate în proiect pot lua decizii economico-financiare viabile. În cazul investițiilor cu un puternic impact economico-social, companiile private apelează la facilități acordate de autoritățile locale sub forma ajutorului de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura activelor corporale și necorporale, precum și cele legate de închirierea construcțiilor aferente investiției inițiale. Un aspect important în fundamentarea deciziei de investiții este evaluarea costului de oportunitate sau ce alternativă mai există care ar putea aduce cel puțin aceleași beneficii pe termen lung, dar cu costuri mai reduse. Spre deosebire de investițiile greenfield, investițiile de tip brownfield se remarcă prin existența unei infrastructuri de producție funcțională, care este de obicei achiziționată în scopul dezvoltării unor noi activități sau îmbunătățirea celor existente.
Proiectele de regenerare urbană, denumite brownfield, care valorifică situri industriale aflate în inimile orașelor, sunt la modă în Europa. Pentru a continua creșterea orașelor fără a pierde resurse de teren valoroase și pentru a proteja astfel construirea în zone verzi de la periferii, mari metropole europene, precum Milano, Viena sau Barcelona, au implementat deja astfel de proiecte. Dezvoltările brownfield îmbunătățesc viabilitatea economică a unei zone, crescând valoarea proprietăților imobiliare aflate în vecinătate și atrag noi investiții și afaceri. În schimb, acest lucru se traduce în venituri suplimentare din taxe pentru bugetele locale.
Nu în ultimul rând, investițiile în astfel de proiecte sunt și investiții în mediu. Primul pas atunci când un dezvoltator alege să implementeze un proiect brownfield este curățarea și ecologizarea zonei în care urmează să construiască. Dacă există clădiri vechi sau ruine pe acel teren, ele sunt îndepărtate, gunoaiele sunt curățate și sunt implementate măsuri care să asigure că sunt atinse și respectate standardele de mediu în vigoare.
Pentru un dezvoltator, construcția unui proiect pe un astfel de teren este mult mai costisitoare, atât financiar cât și din punct de vedere al timpului. Însă beneficiile sunt mari, iar proiectele imobiliare rezultate sunt atractive. Noile dezvoltări sunt bine integrate în oraș, astfel încât locuitorii pot ajunge ușor în zonele centrale, nu doar cu mașina sau cu mijloacele de transport în comun ci și cu bicicleta sau chiar pe jos.
Regenerarea urbană prin proiecte brownfield este foarte importantă întrucât ajută la îmbunătățirea standardului de viață al comunităților.