Terasă suspendată lângă ruinele unei biserici medievale?

Muzeul din Caransebeș a reluat săpăturile din anii ’80 în zona istorică, la ruinele bisericii medievale de la începutul secolului al XV-lea, însă nu pentru cercetarea arheologică în baza vreunui program finanțat de vreo instituție de cultură, ci la solicitarea unui om de afaceri care dorește să-și amenajeze o terasă suspendată chiar lângă ruine.    

În aceste condiţii, arheologii au posibilitatea să studieze zona extinsă pentru descărcarea de sarcină arheologică, iar dacă vor fi descoperite anumite vestigii, toate lucrările vor fi conservate și nu se va putea da nici o autorizație de construcție pe acel loc, precizează directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Adrian Ardeț.

„Un privat dorește să obțină certificat de descărcare de sarcină și să solicite avizul de construcție la Comisia Monumentelor din cadrul Ministerul Culturii și Identității Naționale, iar mai apoi autorizația de la primărie. Fiind în zona istorică, suntem obligați să facem săpături pentru a vedea dacă mai putem descoperi ceva, noi, ca instituție, suntem furnizorii de servicii. Dacă nu găsim morminte, dacă nu găsim vestigii, atunci oferim acest certificat de descărcare de sarcină, însă dacă se face vreo descoperite arheologică, se sistează orice lucrare pe acest teren de 300 de metri pătraţi”, ne-a precizat directorul muzeului caransebeșean, Adrian Ardeț.

Șeful instituției de cultură ne-a mai declarat că o descoperire deosebit de importantă pentru istoria orașului a fost cea de anul trecut, când, cu ocazia săpăturilor pentru introducerea rețelei de apă și canalizare din centrul orașului, s-a descoperit o monedă care dovedește că  ceea ce se credea că ar fi biserica franciscană, ale cărei ruine au fost descoperite în centrul Caransebeșului în anii ’80, este de fapt o biserică răsăriteană, de rit ortodox. „Moneda ne spune clar că avem de-a face cu o distrugere a bisericii medievale din centrul Caransebeșului în timpul cât austriecii au stat aici, pe care au refăcut-o apoi după 1718 și pe care unii specialiști au considerat-o biserică franciscană”, a explicat Adrian Ardeț.

• Tweet
• Pin It