Se dă verbul: focus “to concentrate on something and pay particular attention to it”; sinonime: to pay attention, concentrate, listen (https://www.macmillandictionary.com/).
Se ia și se folosește în limba română: a se focusa „a se concentra, a acorda atenție”. Contextele sunt multe, stilurile – și ele, vorbitorii – din medii sociale, culturale, profesionale diferite. Nici participiul acordat (la superlativ, uneori) nu e sărac în actualizări: persoană focusată; cultură focusată (pe client) (Mă gândesc la sintagma învățământ centrat pe student; cu siguranță centrat apare în dicționare – chiar cu sensul acesta: „orientat, îndreptat”.); a sta focusat(ă); strategie focusată, practică focusată, cea mai puternică și cea mai focusată etc. Deranjant parcă nu e cuvântul în sine, „uimitoare” e multitudinea de realități acoperite, generalizarea și extinderea teritorial-semantică abuzivă: de la atent, concentrat la orientat sau dedicat.
Verbul nu apare în dicționare. Vorba românului: Și (ce dacă)? Acest lucru nu înseamnă că el trebuie și respins. Ne împotrivim? Nu-l folosim? Îl hulim pentru că: 1. e străin; 2. le-avem și noi pe ale noastre. Oare? Dacă metaforele se uzează, nu se pot uza și învelișurile sonore ale realităților cotidiene, banale? Dacă a concentra și-a pierdut din vitalitate? Respingem posibilitatea de completare a unei serii sinonimice? Tragem linie și spunem că dincolo de a se concentra nu se trece? Avem focus în dicționar? Da. Iată dovada: FÓCUS s. n. „focar, la lentile și oglinzi. (< germ. Fokus, fr. focus)” (www.dexonline.ro, sursa: Marele dicționar de neologisme, 2000). Așadar, de ce nu am avea și verbul? Drept e că îl avem pe a focaliza, sinonim cu a (se) concentra, dar e notat ca fiind tranzitiv (acceptă un complement direct), ceea ce exclude posibilitatea folosirii lui cu un pronume reflexiv.
Totuși, trebuie să insist asupra contextului. Nu trebuie ca, de dragul trendului corporatist de a lua cu totul și fără discernământ de la alții, să uităm de cuvintele deja existente, consacrate prin tradiție și uz, transparente, verificate și înțelese de toți interlocutorii. N-aș putea pleda niciodată pentru automatismele străine care nu au nici măcar un pic de culoare locală. Sintagme de netradus, similare limbajului de lemn de pe vremuri, cu iz de utopie și idealuri futuristo-fanteziste, nu își au locul în lucrări lexicografice și nici în conversațiile uzuale, unde importantă este transmiterea rapidă a unui mesaj. E frumos să vorbești neclișeic și scriu în apărarea cuvintelor noi. Trebuie însă să le găsim un rost și un context. Potrivit! Până la urmă ce înseamnă „îmbunătăţire continuă focusată”? Am preluat sintagma dintr-un articol scris de Rodica Zafiu pe https://dilemaveche.ro/. Merită să aruncați un ochi! Poate chiar o pereche de ochi!
În concluzie, săptămâna viitoare ne focusăm pe a optimiza. Merge? În dulcele stil colocvial…