Sunt meseriile viitorului SF? Companiile, în căutarea angajaților smart

Piața muncii a suferit modificări majore în ultimii ani, o confirmă și argumentează chiar specialiștii în recrutare. Schimbările generate de progresul tehnologic, dar și de pandemie, au făcut ca o serie de noi meserii să apară în peisaj, iar universitățile încearcă să țină pasul adaptându-și curricula continuu ca să formeze candidați eligibili pentru joburile viitorului.

Când vine vorba de transformarea joburilor, cele mai rapide modificări se produc, potrivit specialiștilor, în zona digitală. Meseria viitorului, spune directorul companiei Continental Automotive România, nu e una singură, ci mai multe. Trebuie doar găsiți oamenii potriviți care să descifreze taskurile.

„Ce vedem noi este foarte clar: direcția merge foarte mult înspre digitalizare în orice. Tot ce e în direcția de digitalizare și oriunde, nu numai în industrie, chiar și în administrație. Să fie mai ușor pentru noi. (…) Eu spun întotdeauna că viitorul va merge în direcția IT și soft sau ceva cu mai multe specializări, ceva cu big data, inteligența artificială, cibersecurity. (…) Toate lucrurile de acest gen o să fie mult mai importante în viitor. Avem în România nevoie de aproape 100.000 de ingineri pe an. Asta cred că e o cifră bună și atunci o să avem și mai multe investiții și pe locuri de muncă foarte calificate. Așa creștem calitatea vieții.”, a explicat Christian von Albrichsfeld.

Însă nu doar de ingineri ducem lipsă. Ci și de meseriași.

„În România nu avem o lipsă de oameni, ci de oameni calificați. 23% din populație lucrează încă în agricultură, în Ungaria sunt 4%. Înseamnă că avem o automatizare mult mai mare. Lucrezi la o fermă mai digitală, o să vezi ce faci acolo. Ai tractoare care trebuie să fie programate, ai drone care îți arată unde ai nevoie de îngrășământ și unde trebuie să pui apă. Să nu ai probleme cu mediul, să nu folosești prea multă apă. Ai nevoie de oameni care știu cum să folosească aceste mașini care sunt pe piață.”, a mai spus directorul Continental.

Într-un astfel de peisaj, universitățile își adaptează permanent programele ca să pregătească angajați de viitor. Universitatea Politehnica Timișoara, spre exemplu, a adus în rândurile cadrelor didactice și reprezentanți din companii care țin ore în fața studenților. Plusul ar fi că ei sunt perfect racordați la nevoile pieței muncii.

„Noi suntem într-un dialog permanent cu companiile, dar nu numai cu cele din regiune sau din Timișoara, pentru că, e adevărat, pentru ele trebuie să modificăm curricula în așa fel încât să îndeplinească cerințele pentru ceea ce dezvoltă în viitor, dar și cu industrii care nu sunt prezente neapărat în regiune, pentru zona industriei creative, astfel încât să dezvoltăm programe pentru a încerca să atragem și alte companii, tocmai pentru diversificarea sectorului industrial din Timișoara. Singura problemă e resursa umană care este mai mică decât necesarul, dar există la noi un număr mare de oameni din piața muncii care predau. (…) Zona IT atrage cel mai bine la ora actuală, din punct de vedere al salariilor. Aici putem vorbi de inteligență artificială sau machine learning, putem vorbi despre securitate cibernetică. Cam aici sunt salarii care în piață ajung la nivel occidental, de Anglia, SUA. Ingineria, în general e foarte bine plătită la ora actuală.”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Și angajatorii mai întind o mână celor care vor cu adevărat să se specializeze. Unii dintre ei sunt dispuși să îi pregătească pe studenți inclusiv la locul de muncă. Așa se face că „experiența”, la angajare, nu mai este între primele criterii de departajare între viitorii salariați.

„Foarte multe companii s-au digitalizat, au apărut foarte multe joburi noi care înainte nu erau, deci a apărut automat nevoia companiilor de a avea angajați și, prin prisma acestei nevoi, ele sunt mai deschise să primească în practică studenți. Foarte multe joburi sunt diferite de definiția din codul ocupațiilor din România și atunci companiile se văd nevoite să formeze o echipă internă de training prin care să formeze studenții. Studenții vin cu un bagaj de cunoștințe de bază din facultate, însă la acesta se adaugă acele cunoștințe specifice jobului care se obțin în cadrul unui program de practică, de internship, respectiv de angajare ca entry level.”, a explicat Carmen Mazilu, specialist în recrutare și consultanță.

Căutate în viitor, potrivit unui ghid al meseriilor realizat de INACO – Inițiativa pentru competitivitate -, sunt profesiile de dezvoltatori, analiști, programatori și analiști de securitate informatică; în sănătate – profesioniști în sănătate mentală și diagnosticieni, o serie de meserii pe latura de consiliere și terapie – pentru respirație, limbi străine, discurs, pentru abuzuri; marketing – analiști pentru cercetarea de piață, dar și în domenii precum imobiliare, media, comunicații sau financiar.

• Tweet
• Pin It