Momentul istoric 17 iunie 1953 din Turingia este evocat în cadrul celei mai noi expoziții găzduită de Memorialul Revoluției din Timișoara, în parteneriat cu Consulatul Republicii Federale Germania din Timișoara. 

„În acea zi s-a întâmplat ceva”, a spus Regine Lochner, consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, „ceva ce pentru istoria Germaniei a fost un punct important. În Germania de Est, în anumite orașe, muncitorii s-au ridicat, au protestat. A fost o faptă de mare curaj pentru că, în acele vremuri, muncitorii trebuiau doar să muncească. A fost important pentru ei să protesteze, pentru că era vorba despre mărirea normei de muncă. Protestul, cu toate că s-a generalizat, rezultatele nu au fost semnificative, dar a fost un prim semn că lucrurile nu sunt chiar în regulă în Germania de Est. Acest început și-a găsit finalitatea în 1989.”

La 70 de ani după momentul 17 iunie 1953, în lume în continuare sunt oameni care își strigă libertatea și luptă pentru ea.

„Dorința de libertate este un sentiment uman profund. Trebuie să se impună, să fie prioritar. Este regretabil că în anumite țări ale lumii trebuie să se lupte pentru libertate și ea nu este o certitudine pur și simplu.”, a mai spus consulul Germaniei la Timișoara.

Scriitoarea Smaranda Vultur: Libertatea nu e libertate dacă e obținută în defavoarea altora

„Odată, când a venit o tânără de la Berlin care făcea o lucrare de licență despre valorile care sunt mai importante pentru români după revoluție, m-a întrebat ce e mai important: securitatea sau libertatea noastră? Și i-am spus că pentru cei care au trăit în comunism, răspunsul va fi totdeauna libertatea pentru că e lucrul de care am fost privați atâția ani.”, a spus scriitoarea Smaranda Vultur.

Din păcate, a mai spus scriitoarea Smaranda Vultur, nu știm să folosim „libertatea” bine nici acum, când o avem. Iar pentru generațiile mai tinere, a continuat scriitoarea, libertățile câștigate de români, foarte valoroase, sunt un lucru de la sine înțeles.

„Ei nu știu că pentru asta au fost oameni care au suferit în închisori, au fost deportați, au avut experiențe tragice pur și simplu pentru că au vrut libertate. Felul în care noi ne raportăm la cei care au murit pentru libertate este superficial și foarte circumstanțial. E un lucru la care ar trebui să reflectăm în fiecare zi, cum ne folosim această libertate, cum îi prețuim pe cei care au murit atunci, care au fost sacrificați atunci pentru libertatea noastră. (…) Libertatea nu e libertate dacă e obținută în defavoarea altora. Dacă alții sunt îngenuncheați sau omorâți, vedem și acum, pentru ca unii să își câștige libertatea sau unii să își afirme libertatea… Când libertatea se izbește de violență, atunci întotdeauna sunt oameni care vor suferi și de obicei sunt numite victimele colaterale, cum sunt numite recent în publicații, în comunicatele oficiale. La ei trebuie să ne gândim în primul rând. Sunt oameni cărora li se pare că deasupra vieții lor este ideea de libertate. Libertatea nu o câștigă doar pentru ei, ci pentru ceilalți.”, a explicat Smaranda Vultur.

Libertatea este cel mai mare dar pe care Dumnezeu l-a făcut omului, este de părere preotul Laurian Popa.

„Dumnezeu ca absolut, ca tot, ne-a dăruit acest fel de a ne manifesta, de a fi liberi, de a ne manifesta așa cum suntem noi. Or dorința aceasta a regimurilor totalitariste de a îngrădi libertatea omului este, aș putea să zic, o putere demonică de a-l îndepărta pe om de Dumnezeu și de a-l face pe om să fie altfel decât liber. Aceste războaie nu sunt cu binecuvântarea lui Dumnezeu.”, a declarat preotul.

„Peste tot, mai ales în blocul sovietic, istoria reală este ignorată, nu este predată în școli, nu este spusă nici astăzi, 2023, în România nu se învață aproape nimic despre comunism, despre revoluție, despre ce a însemnat această teroare, nu numai în România, ci în toată Europa centrală și de Est. Dacă noi nu ne cunoaștem istoria (…), suntem vulnerabili și ajungem din nou în același punct. Dacă nu învățăm, dacă nu ne culturalizăm, istoria se repetă. Ciclic.”, a spus și Gino Rado, președintele Memorialului Revoluției de la Timișoara.

Peste 10.000 de copii, elevi și tineri, au vizitat anul acesta expozițiile despre comunism și viața în comunism. Expoziţia „Strigăt spre libertate, 17 iunie 1953” conține 20 de panouri cu imagini și informații menite să recompună evenimentul istoric. Poate fi vizitată la Memorialul Revoluției din Timișoara până în 3 noiembrie.

• Tweet
• Pin It