Stop haosului și degradării urbanistice! Patrimoniul arhitectural al Lugojului a fost distrus accelerat în ultimii 12 ani

Piața care astăzi poartă numele Josif Constantin Drăgan, fosta Piață Isabella a orașului, este cu siguranță cea mai frumoasă „carte de vizită” a Lugojului. De-a lungul timpului, toate delegațiile străine care au vizitat orașul au fost impresionate de aerul de „Belle Epoque” care s-a păstrat și azi în acest ansamblu urban reprezentativ. Dar vechea piață nu este doar un ansamblu cu venerabile clădiri care stau în picioare de 120 de ani, ea este și un loc în care s-a făurit istoria Lugojului!

Aici au funcționat loji masonice şi societăţi secrete care au conspirat contra ordinii imperiale, aici au fost găzduiţi revoluţionarul paşoptist Eftimie Murgu, precum şi viitorul savant Edward Teller, inventatorul bombei cu hidrogen. Aici au copilărit Tiberiu şi Caius Brediceanu, înainte de a se muta la Casa Bredicenilor, de pe Făgetului. Și tot aici s-au ridicat primele case cu etaj ale oraşului, iar în prietenosul parc al Prefecturii, pe vremuri, erau… executaţi tâlharii, violatorii şi criminalii. Pentru un vizitator străin, nu există cale mai bună de a cunoaște esența orașului decât luând la pas această piață centrală!

Din păcate, situația de azi nu este una prea fericită. Deși a promis încă din 2017 că întregul ansamblu va fi gata pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1918, fosta administrație nu a reușit să-și păstreze promisiunea nici măcar în ceea ce privește clădirea „Bumbacul”, aflată în proprietatea Primăriei. Aceasta a servit în ultimii ani drept depozit de materiale de construcție. Parterul cu frumoasele arcade ale magazinului de stofe de altădată s-a degradat, iar mucegaiul este până la tavan.

Mai grav, toată zona a devenit pericol public. La ploi mai puternice, părți din fațadele nerestaurate cad pe trotuare. Streșinile sunt sparte și au lemnăria deteriorată. La clădirea „Bumbacul”, o frumoasă construcție în stil eclectic, cu influențe secession, de la 1909, cărămizi desprinse din partea superioară a fațadei stau în echilibru instabil deasupra trotuarului. La fel este și situația vechiului imobil cu magazinul „Orange” la parter, pe colț. Aici bucăți din tencuiala streșinilor au căzut la o ploaie puternică, cu tot cu stuful care a rezistat mai bine de două secole. Situația se poate repeta oricând, găurile mari sunt la vedere.

Fațada Palatului „Poporul” (1904) de deasupra de fostul magazin Moto Velo s-a prăbușit cu tot cu inscripția „Virtute et Labore”, caligrafiată în stil art nouveau. Așa am mai pierdut un fragment de istorie a Lugojului, care cu greu va putea fi restaurat după fotografiile originale. La fel, fostul sediu MRF (casa avocat Partoș) de lângă poliție, o splendidă clădire ridicată la 1907-1908, a avut ghinionul, în zilele noastre, să devină… sediu al unor partide: PSD și PNȚCD. E drept, PSD a renovat, dar doar la interior, lăsând la exterior dezastrul care se vede și azi. Decorațiile exterioare vor putea fi restaurate cu greu, la nivelul celor originale.

Câțiva oameni de cultură, în frunte cu muzeograful Oliviu Gaidoș, au tras nenumărate semnale de alarmă asupra stării vechilor clădiri ale Lugojului.

„În ultimii 12 ani am asistat neputincioși la distrugerea accelerată a patrimoniului arhitectural al orașului, îndrăznim să spunem cu complicitatea arhitectului-șef care, în pofida numeroaselor semnale venite din partea societății civile, a continuat nestingherit să-și vadă de activitatea birocratica, refuzând orice implicare în această privință. Domnul ing. Dinel Mazilu a supraviețuit în acest post doar sub forma unei semnături necesare fie pentru eliberarea unui certificat de urbanism, fie pentru aprobarea unui proiect al primăriei! Mereu în necunoștință de cauză a ceea ce se întâmpla în oraș și fără vreo ieșire publică asumată, Mazilu a eșuat lamentabil în păstrarea specificului local al municipiului în domeniul arhitecturii şi urbanismului.”, se spune într-o scrisoare deschisă, publicată pe rețelele de socializare.

În document reproșurile sunt legate de „tolerarea modificărilor aduse fațadelor clădirilor cu valoare arhitecturală (ex. îndepărtarea ornamentelor, îngroparea lor prin izolare cu polistiren – Casa Kugel); acceptarea mai multor tipuri de tâmplărie PVC la imobile istorice: ex Palatul Poporul; încurajarea înlocuirii porților originale de la clădiri istorice, multe decorate în stil Art Nouveau, cu uși ieftine de fier cu policarbonat; dezinteres total în protejarea clădirilor cu valoare arhitecturală și ale monumentelor istorice din oraș: case pe jumătate demolate sau lăsate în paragină; au trecut 5 luni de la vandalizarea statuii lui C. Brediceanu și nu s-a luat nicio măsură pentru restaurarea ei”.

Gaidoș mai adaugă că „existența unui dialog între proprietarii de imobile istorice și arhitectul orașului ar fi putut să prevină mutilarea fațadelor, respectiv modificarea arhitecturii unor clădiri reprezentative din Lugoj”.

• Tweet
• Pin It