Stepanescu, Spătaru, Simescu, Crina, Uzun – aduşi în instanţă de primarul Nelu Popa! Prejudiciul public invocat: 693.000 lei!

Primarul Nelu Popa, în numele municipalităţii reşiţene, s-a îndreptat în instanţă împotriva unor foşti edili, în vederea recuperării unui presupus prejudiciu de 692.943 lei. Procesul civil îi vizează pe pârâţii Mihai Stepanescu şi Liviu Spătaru, foşti primari, Sorin Simescu şi Ioan Crina, foşti viceprimari, şi Maria Asofroniei Uzun, etern director în primărie, fost director economic, în prezent director executiv al Direcţiei Buget Finanţe Contabilitate.

Pe rolul Tribunalului Caraş-Severin se află două speţe cu privire la acelaşi prejudiciu, de 692.943,44 lei, invocat de Municipiul Reşiţa, prin primarul Nelu Popa, în calitate de reclamant.

Primul dosar, cel mai important, este înregistrat cu nr. 4454/115/2016, are ca obiect „pretenţii“ şi a fost înregistrat în 9 august 2016 la Secţia a II-a Civilă, de Contencios, Administrativ şi Fiscal. În data de 22 august, completul a declinat soluţionarea cauzei, în favoarea Secţiei I Civile, unde dosarul a ajuns în 25 august. Municipiul Reşiţa, prin primarul Ioan Popa, solicită instanţei să constate culpa pârâţilor Mihai Stepanescu, Asofronie Uzun Maria, Daniel Sorin Simescu, Ioan Crina şi Liviu Spătaru, „cu privire la prejudicierea Municipiului Reşiţa cu suma de 692.943,44 lei şi, pe cale de consecinţă, obligarea acestora, în solidar, la plata sumei“.

Cel de-al doilea dosar, nr. 4562/115/2016, cu obiect „sechestru asigurator“, a fost înregistrat în 24 octombrie 2016 la Secţia a II-a Civilă, de Contencios, Administrativ şi Fiscal, iar în 3 noiembrie a şi primit o soluţie: completul cărăşean a respins cererea de sechestru asigurator formulată de acelaşi reclamant, în contradictoriu cu cei cinci pârâţi. Cu drept de apel pentru municipalitate, în termen de cinci zile de la comunicare.

Afacerea cu slovacii şi banii pentru centrale termice cu biomasă

În anul 2008, prin HCL nr. 5/29.01.2008, s-a aprobat asocierea Consiliului Local al Municipiului Reşiţa (CLMR) cu firma slovacă MENERT spol. s.r.o, în scopul înfiinţării SC GROUP ECOTERM SRL. Capitalul social subscris, de 100.000 de lei, a fost repartizat astfel: 49% – CLMR, 51% – MENERT. Ulterior, la 13.05.2008, Consiliul Local a aprobat HCL nr. 141 şi 142, în vederea deschiderii unei linii de creditare pentru finanţarea unor obiective de investiţii. În aceeaşi zi, prin HCL nr. 143/2008, s-a aprobat majorarea capitalului social al SC GROUP ECOTERM SRL cu aportul în numerar al CLMR în sumă de 2.237.000 lei, astfel încât acesta să deţină în firmă 2286 (49+2237) părţi sociale cu o valoare nominală de 1000 de lei.

Ca urmare, prin Ordinul de plată nr. 933/10.06.2008, deci după primul tur al alegerilor locale din acel an, care aveau să ducă la schimbarea primarului Liviu Spătaru cu Mihai Stepanescu, s-a achitat suma de 2.237.000 lei către GROUP ECOTERM, la rubrica explicaţii specificându-se „majorarea capitalului social conform HCL nr. 142/13.05.2008 – Achiziţie centrale termice cu biomasă“.

La data de 17.09.2008, deci imediat după schimbarea primarului Spătaru şi a majorităţii aleşilor locali, Consiliul Local a adoptat HCL nr. 263/2008 privind amânarea investiţiilor la GROUP ECOTERM şi HCL nr. 333/2008 privind aprobarea vânzării a 2237 părţi sociale, cu o valoare nominală de 1000 de lei, deţinute de CLMR, la SC GROUP ECOTERM SRL. Hotărârea a fost revocată după doi ani, prin HCL nr. 102/2010 privind aprobarea vânzării către MENERT spol. s.r.o. a tuturor celor 2286 părţi sociale cu o valoare nominală de 1000 lei, modificată şi completată prin HCL 117/2010.

Depistarea prejudiciului de peste 150.000 de euro

Ulterior, în urma unui control efectuat de auditorii Curţii de Conturi în luna martie 2011, prin procesul-verbal încheiat în 31.03.2011, s-a arătat că mărirea capitalului social al SC GROUP ECOTERM SRL s-a efectuat în scopul achiziţionării unei centrale termice pe biomasă. În acelaşi document se specifică şi faptul că CLMR nu dispunea de suma de 2.237.000 lei, fapt pentru care, folosindu-se de un contract (nr. 226/01.06.2006) încheiat cu Raiffeisen Bank, a cărui limită de credit era de 20.000.000 lei, s-a dispus tragerea/împrumutarea sumei necesare, respectiv 2.237.000 lei.

Auditorii Curţii de Conturi au mai precizat, în acelaşi proces-verbal, că în şedinţa extraordinară a CLMR, iniţiatorii proiectului de hotărâre privind aprobarea vânzării către firma slovacă MENERT a tuturor celor 2286 părţi sociale la preţul de 1000 lei bucata au fost primarul primarul Mihai Stepanescu, viceprimarul Sorin Daniel Simescu şi consilierul local Ioan Crina. Cei trei au semnat şi expunerea de motive, iar raportul de specialitate a fost întocmit de compartimentul de resort şi semnat de directorul economic Maria Asofroniei Uzun.

Nici în expunerea de motive şi nici în raportul de specialitate, după cum au constatat auditorii, nu se menţionase faptul că cele 2286 părţi sociale cu valoare nominală de 1000 lei, ce urmau a fi vândute către MENERT, au determinat o cheltuială în bugetul Reşiţei mult mai mare decât suma de 2.286.000 lei. Mai precis, nimeni nu a adus la cunoştinţa plenului Consiliului Local că, în 2008, Municipiul Reşiţa s-a creditat de la Raiffeisen Bank cu suma de 2.237.000 lei pentru majorarea de capital a firmei GROUP ECOTERM, sumă aferentă căreia Municipiul Reşiţa a plătit dobânzi şi comisioane bancare. Auditorii au făcut precizarea că, în situaţia în care Primăria ar fi dispus de suma respectivă fără a mai fi nevoie un împrumut bancar, „nu s-ar mai fi pus problema plăţii unor dobânzi sub forma foloaselor nerealizate“, întrucât aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Însă, în acest caz, echipa de audit nu la foloase nerealizate face trimitere, ci la o cheltuială efectivă pe care Municipiul Reşiţa a înregistrat-o prin plata efectivă a dobânzilor şi comisioanelor bancare aferente creditului de 2.237.000 lei.

În perioada derulării auditului, Serviciul economic al municipalităţii a solicitat băncii calcularea dobânzilor şi a comisioanelor aferente sumei de 2.237.000 lei, pentru perioada 03.06.2008 – 27.09.2010, perioadă cuprinsă între data tragerii/împrumutării sumei de la Raiffeisen şi data intrării sumei respective în cont ca urmare a vânzării părţilor sociale. Valoarea dobânzilor şi comisioanelor bancare este de 692.943,44 lei.

În consecinţă, auditorii publici au menţionat, în acelaşi proces-verbal din 2011, că „Municipiul Reşiţa nu a făcut altceva decât a acordat un împrumut fără dobândă asociatului MENERT spol. s.r.o., în sumă de 2.237.000 lei pentru o perioadă de 2 ani şi 3 luni, timp în care tot Municipiul Reşiţa, pentru acea sumă de 2.237.000 lei, a plătit băncii Raiffeisen Bank dobânzi şi comisioane bancare în sumă de 692.943,44 lei“.

Auditorii Curţii de Conturi, după cum se mai precizează în acţiunea civilă formulată de primarul Nelu Popa, în numele municipalităţii reşiţene, au reţinut şi faptul că „o astfel de asociere sub nicio formă nu s-a încheiat în interesul colectivităţii locale, ci doar în interesul celuilalt asociat, în speţă MENERT spol. s.r.o., pentru că în urma acestei asocieri Municipiul Reşiţa nu şi-a atins nici obiectivul propus, nu a înregistrat nici beneficiu la nivelul societăţii, ci a înregistrat doar o pagubă de 692.943,44 lei, ce reprezintă contravaloarea dobânzilor şi comisioanelor pe care acesta le-a plătit la banca creditoare Raiffeisen Bank şi pe care avea obligaţia de a face toate demersurile legale în vederea recuperării acestora de la MENERT spol. s.r.o., la data la care a decis vânzarea acţiunilor“.

Corect ar fi fost ca, la vânzarea părţilor sociale deţinute de municipalitate la SC GROUP ECOTERM SRL, în valoarea acestora să fie cuprinsă şi suma de 692.943,44 lei, reprezentând dobânzile şi comisioanele bancare, susţin auditorii, care consideră totodată că au fost „nerespectate principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în gestionarea fondurilor publice“.

Sentinţa Tribunalului Caraş-Severin, răsturnată de Curtea de Apel Timişoara!

Ulterior încheierii procesului-verbal al Curţii de Conturi din 31.03.2010, Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Caraş-Severin a emis Decizia nr. 12/2011. Aceasta a fost contestată în instanţă de către municipalitatea condusă de primarul Mihai Stepanescu, făcând obiectul Dosarului nr. 3576/115/2011, înregistrat la Tribunalul Caraş-Severin. Acesta s-a soldat cu Sentinţa civilă nr. 1652/2014, prin care instanţa a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Reşiţa, anulând parţial Decizia nr. 12/2011. Împotriva acestei sentinţe, Camera de Conturi Caraş-Severin a formulat recurs. Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 4874/07.08.2015, a admis recursul şi a respins în totalitate acţiunea în contencios administrativ a UAT Reşiţa. Erau astfel confirmate în integralitate concluziile auditorilor.

Stepanescu şi Crina au aşteptat un miracol! Divin sau electoral!

După acea sentinţă definitivă, din august 2015, Primăria Reşiţa ar fi trebuit, conform legii, să întreprindă demersuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat bugetului local al Reşiţei. Ceea ce nu a făcut însă nici primarul de atunci Mihai Stepanescu, nici cel ce avea să-i preia la un moment dat acestuia prerogativele, viceprimarul Ioan Crina. Şi unul, şi celălalt, în calitate de edili-şefi, trebuiau să se îndrepte împotriva celor care concuraseră la crearea prejudiciului constatat de către Curtea de Conturi, al cărei raport fusese confirmat de instanţele judecătoreşti. Deci Stepanescu şi apoi Crina trebuiau să se îndrepte chiar împotriva lor înşişi! Nu au făcut-o, crezând probabil că, dacă pompează bani publici în toate cultele religioase din oraş, vor spune de trei ori „Tatăl nostru“ şi astfel păcatele le vor fi spălate de feţele bisericeşti. A trebuit să treacă un an de la sentinţa Curţii de Apel Timişoara pentru ca acest demers să fie iniţiat de municipalitate, şi asta pentru că între timp s-a schimbat conducerea Primăriei Reşiţa, pesediştii fiind înlocuiţi de liberali. Dacă alegerile ar fi fost câştigate de Ioan Crina, poate că şi acum această afacere ar fi rămas muşamalizată.

Ciudat este că nici Camera de Conturi nu pare a mai fi făcut presiuni asupra pesediştilor ce conduceau primăria în vederea recuperării prejudiciului. Probabil este o simplă coincidenţă faptul că în fruntea instituţiei cărăşene fusese înscăunat între timp un anume Cruceru, nume extrem de apropiat de Sorin Frunzăverde, care după condamnare a devenit sensibil la valorile social-democraţiei şi la principalii reprezentanţi ai acesteia în Caraş-Severin.

Într-un articol viitor din Express de Banat, veţi afla ce li se impută, detaliat, lui Stepanescu, Simescu, Crina şi Uzun, dar şi cum de a ajuns Liviu Spătaru în acest dosar care, la prima vedere, vizează ilegalităţi comise după încetarea mandatului de primar al acestuia.

• Tweet
• Pin It