Spitalul Premiere, Regina Maria – Medicina extraordinară, dublată de puterea părinților de copii prematuri 

În fiecare an, în lume, 15 milioane de bebeluși se nasc prematur, din diverse motive, potrivit datelor furnizate de OMS. La nivel național aproximativ 20.000 (anual) de copii vin pe lume înainte de termen, iar numărul pare într-o continua creștere de la an la an. O parte dintre acești bebeluși curajoși și mult prea curioși să cunoască lumea în care trăim sunt îngrijiți de echipa extraordinară din cadrul Spitalului Premiere.

Nașterea prematură reprezintă o provocare medicală serioasă, pentru care e nevoie de dotări speciale în spitale. Spitalul Premiere Regina Maria deține o secție de neonatologie dotată cu tehnologie medicală de cel mai înalt nivel. Împreună cu experiența echipei medicale, aceasta le permite să gestioneze în siguranță copiii prematuri. Șansele de supraviețuire ale copilului prematur sunt substanțial îmbunătățite dacă este îngrijit într-o secție de terapie intensivă neonatală, în care există echipamente și tehnologii moderne, dar mai ales medici și asistente medicale bine pregătiți în îngrijirea prematurilor și a nou-născuților în stare critică.

În acest articol ne propunem să scoatem în evidență impactul pe care prematuritatea îl are, atât în viața părinților, cât și în viața echipei medicale. Răspunsurile oferite de medicii Spitalului Premiere  specializați în obstetrică- ginecologie, medicină fetală, neonatologie – cu privire la factorii de risc, modalitățile de prevenire, monitorizarea sănătății în uter, precum și impactul emoțional asupra părinților și a micilor luptători prematuri evidențiază necesitatea unei echipe medicale bine pregătite în gestionarea acestor sarcini.

Dr. Bogdan Cioată – Dr. primar Obstetrică-Ginecologie, Șef secție Obstetrică Spitalul Premiere

Cum se vede prematuritatea de partea unui medic ginecolog?

Scopul nostru este să aducem sarcina cât mai aproape de termenul normal pentru a evita complicațiile asociate prematurității. Trebuie păstrat un balans între bunăstarea copilului în uter și uneori decizia de a extrage fătul dintr-un mediu ce nu îl ajută. Prioritare sunt maturizarea pulmonară și neurologică pentru a face față mai ușor mediului ex utero în care va trebui să se descurce, cât mai ușor, nou-născutul. Este foarte importantă comunicarea cu echipa de neonatologie și cu părinții pentru a înțelege și organiza terapia necesară unui nou-născut prematur .

Este o situație intensă și pentru noi, deciziile pe care le luăm influențând capacitatea de adaptare și evoluție favorabilă a nou-născutului.

Care sunt cele mai mari temeri ale unui medic care urmărește o sarcină cu potențial de prematuritate?

În primul rând ar fi capacitatea de transmitere a informațiilor bazate pe evidențe medicale unui cuplu ce trăiește cu emoțiile unei potențiale nașteri premature, fără a-l stresa și mai mult, fiind anxietatea în sine crește riscul de naștere prematură. Ne bucurăm că există protocoale și standarde de îngrijire în aceste situații deși fiecare caz necesită o abordare individualizată. Lucrul în echipă ne ajută cel mai mult în aceste cazuri.

Cum se pregătește/construiește o echipă medicală extinsă când apare acest risc crescut ?

Avem norocul să ne desfășurăm activitatea într-un oraș academic și într-un spital și o rețea medicală ce pune la dispoziție cei mai buni medici. Prezentăm cazurile în echipă extinsă astfel încât orice medic interacționează cu pacientul respectiv să cunoască toate detaliile. Echipa de neonatologie este informată pentru clarificarea potențialelor situații delicate ce urmează sa apară: ce e normal să se întâmple, ce complicații pot să apară și care sunt soluțiile. Medicii ginecologi au un rol foarte important în proiectul cuplului de a avea un copil sănătos în familia lor. 

Dr. Daniela Popescu, Dr. primar Neonatologie, Șef Secție Neonatologie Spitalul Premiere

Cum decurg primele ore din viața unui prematur?

Acest aspect depinde de modul în care se adaptează prematurul la viața extrauterină, dacă dezvoltă sau nu sindrom de detresa respiratorie, depinde foarte mult de vârsta de gestație la care se naște, adică, cu cât este mai mic, cu atât problemele de adaptare pot fi mai mari. Unii dintre ei au nevoie de suport respirator pentru a supraviețui, alții respiră singuri, dar au nevoie de oxigen suplimentar, de obicei au nevoie de nutriție parenterală (perfuzii), recoltare de analize, manevre dureroase, chiar din primele minute de viață. Tocmai din acest motiv, în secția noastră se pune mare preț pe terapia durerii, atât prin metode farmacologice, dar și non farmacologice, pe gruparea manevrelor.

 Cum reacționează părinții de prematuri, la început?

Se spune despre o femeie care naște prematur că și ea este o mamă prematură. Ea nu este pregătită emoțional pentru acest eveniment. În prima fază, trăiesc un sentiment de vină, cu toate că nu o au, apoi încet, încet, cu sprijin din partea noastră, a moașelor și a psihologului spitalului depășesc această fază, trec în faza de acceptare și în faza de luptă pentru micuțul lor. E greu, trăiesc niște traume emoționale greu de descris, iar rolul nostru este foarte important, le devenim sprijin, empatizam, le ascultăm, le ștergem lacrimile, le îmbrățișăm pentru a le da putere, căci ele chiar SUNT PUTERE. Teama lor cea mai mare este supraviețuirea copilului lor și le sperie faptul că ar putea avea un copil cu probleme, pentru că știm că prematuritatea aduce cu ea multe complicații. Pentru a preveni aceste complicații, se efectuează multiple investigații, consulturi interdisciplinare (ecografie cerebrală, cardiacă, consult oftalmologic, testare de auz).

 Care sunt cele mai grele momente din viața unui prematur? 

Pentru un copil prematur, cu cât este mai mic, cu atât există mai multe momente grele în viața sa. Primele minute de viață sunt grele pentru prematur, el trebuie să învețe să respire pentru că în burta mamei trăiește într-un mediu acvatic și nu respiră, iar de cele mai multe ori respiră cu dificultate, greoi, cu forța întregii musculaturi a cutiei toracice care este slab dezvoltată, cu efort semnificativ, având nevoie de oxigen suplimentar sau de aparatura care să-i asigure respirațiile. Credeți că e ușor acest lucru? Vă puteți imagina măcar ce înseamnă acest efort respirator? Pe lângă acest aspect, toată perioada pe care o petrece prematurul în terapie intensivă este o perioada grea, el fiind zilnic supus manevrelor invazive sau mai puțin invazive, la copiii gravi aceste manevre pot ajunge la 20/zi. Și cred că cel mai greu de suportat pentru prematur este faptul că este la distanță de mama sa, tocmai de aceea trebuie să implicam mamele în îngrijirea copiilor lor, să le oferim șansa să pună mâna pe puii lor, să îi țină în brațe dacă este posibil, să îi mângâie, să le cânte, să le citească povești, să îi alimenteze sub supravegherea asistentelor. Așadar, viața de prematur este grea, dar ei sunt niște eroi și luptă pentru supraviețuire.

 Care este cea mai mare bucurie a unui medic neonatolog?

Cea mai mare bucurie a unui medic neonatolog… sunt multe: când trăiește miracole, când cazurile grave evoluează bine, când pune în brațele mamei la externare un copil sănătos, când întâlnește pe stradă mame cu copii de mână cărora le spun “uite, doamna doctor a pus prima mână pe tine și te-a îngrijit în spital când erai mic”, când depășește momente grele în care crede că nu mai poate și își aduce aminte ce l-a determinat să înceapă, astfel continuând lupta și învingând.

Dr Alexandra Butean-Oniga – Dr. specialist Obstetrică-Ginecologie, specializat în medicina fetală

Care sunt factorii de risc și modalitățile de prevenire a nașterii premature?

Principalul factor de risc asociat cu nașterea prematură (NP) este antecedentul de naștere prematură, în situația în care riscul crește cu până la 2 ori. Factorii de risc comportamentali, și într-o anumită măsură modificabili, includ fumatul matern, abuzul de substanțe, greutatea maternă scăzută înainte de sarcină și intervalul scurt între sarcini. De asemenea, lungimea scurtă a colului uterin este asociată cu un risc crescut de naștere prematură, fie ca factor de risc în sine, fie ca urmare a unor proceduri precum conizația sau excizia cu ansă diatermică. Sângerările vaginale, infecțiile de tract urinar, boala parodontală și afecțiunile materne preexistente sarcinii, insuficient controlate, sunt, de asemenea, factori predispozanți pentru NP.

Cum poate medicina materno-fetală contribui la monitorizarea și gestionarea sănătății copilului în uter?

În primul rând prin efectuarea unei anamneze, adică a unui istoric medical amănunțit al mamei cu identificarea factorilor de risc sau afecțiunilor materne și încadrarea gravidei într-o grupă de risc crescut sau scăzut. În funcție de grupa de risc se va stabili conduită și se va detalia un plan de îngrijire antenatală.

Există investigații specifice pe care le puteți recomanda pentru a detecta eventualele probleme de dezvoltare înainte de naștere?

Screening-urile specific fiecărui trimestru de sarcina tocmai acest lucru urmăresc, fiecare cu particularitățile lui. Screening-ul de prim trimestru, efectuat între 11 și 13 săptămâni și 6 zile, are ca principal scop stabilirea cât mai exacta a vârstei sarcinii și estimarea riscului de anomalii cromozomiale (cea mai frecventă fiind sindromul Down) și riscul de preeclampsie (creșterea tensiunii arteriale după 20 de săptămâni de sarcină). Morfologia de trimestru II, efectuată ideal între 20-22 de săptămâni,  este o ecografie detaliată pentru aprecierea corectă a dezvoltării fetale cu o deosebita atenție asupra examinării elementelor fetale: creierul, fata, coloana vertebrala, inima, stomacul, intestinele, rinichii si segmentele membrelor. De asemenea, având în vedere că majoritatea nașterilor premature sunt la prima sarcină și nu au factori de risc identificabili, se măsoară, de rutina, lungimea colului uterin – predictivă pentru riscul de naștere prematură. În cadrul morfologiei de trimestru III ne axăm pe determinarea dimensiunilor fetale ce permit estimarea greutății fetale și evaluarea anatomiei fetale. De asemenea, vom verifica fluxul sanguine la nivel placentar și în diferite teritorii fetale (cap, duct venos), pentru a aprecia buna funcționare a placentei.

Dacă există riscul unor complicații în timpul sarcinii care ar putea afecta sănătatea fetală sau duce la o naștere prematură, care sunt opțiunile de tratament și gestionare disponibile, și cum putem colabora pentru a asigura o sarcină sănătoasă și un rezultat favorabil?

În aproape 40% nașterea prematură este provocată datorită unor complicații materne sau fetale. Principala cauză maternă de NP este preeclampsia – al cărui risc îl putem vedea în primul trimestru de sarcină. Dacă privim înspre făt, restricția de creștere este cea mai importantă cauză fetală de NP. În această situație monitorizarea atentă este esențială pentru a decide momentul optim al nașterii. 

Psiholog Andreea Kosea, Spital Premiere

Care este prima reacție a mamei atunci când bebelușul născut înainte de termen ajunge în mâinile echipei medicale?

În fața unei nașteri premature, e perfect normal ca o mamă să aibă o reacție puternic încărcată emoțional, adesea caracterizată de neliniște, teamă și sentimentul de neputință. Intensitatea acestor emoții poate varia în funcție de modul în care mama percepe amenințarea, este destul de comun ca ea să simtă un disconfort emoțional și stres semnificativ, alimentat de incertitudinea situației și, de multe ori, de faptul că evenimentul nu a fost anticipat.

De aceea, noi, echipa medicală jucăm un rol esențial în această situație, asumându-ne responsabilitatea de a gestiona cu grijă și empatie această tranziție. Oferim informații mamei, explicăm procedurile în detaliu și, în același timp, întreaga echipă oferă îngrijirea necesară, adaptată nevoilor specifice ale noului născut. Prin coordonarea atentă a echipei medicale și abordarea integrată, se restabilește un sentiment de siguranță.

Comunicarea deschisă și sprijinul oferit de către personalul medical joacă un rol semnificativ în reducerea impactului psihologic și al amenințării percepute, ceea ce duce la stabilizarea stării emoționale a mamei în timpul acestui proces. Este esențială această colaborare pentru a face ca această experiență să fie mai suportabilă și mai puțin copleșitoare pentru mama și copilul său.

Cum arată relația dintre echipa medicală și părinți?

Legătura dintre echipa medicală și părinții unui copil prematur este crucială. O comunicare clară și empatică este fundamentală pentru reducerea disconfortului psihologic și crearea unui climat bazat pe încredere și colaborare.

În Spitalul Premiere crearea unui spațiu în care părinții se simt susținuți, ascultați și înțeleși este o prioritate a echipei medicale. Astfel părinții au încredere că îngrijirea copilului lor este o prioritate comună și acest lucru poate transforma o experiență dificilă într-una de creștere. Astfel, se construiesc legături puternice, profunde și pline de recunoștință. În ciuda dificultăților, părinții, prin colaborarea cu personalul spitalului, pot descoperi resurse remarcabile de reziliență, dezvolta strategii de adaptare și găsesc modalități optime de gestionare emoțională.

• Tweet
• Pin It