Soluţia provizorie de stopare a prafului otrăvitor de la Moldova Nouă este doar una consumatoare de bani?

6 milioane de lei – atât a plătit statul român pentru instalația de umectare a iazului Boșneag, asta pentru a ține în frâu poluarea cu steril de la Moldova Nouă, poluare care a generat numeroase conflicte între țara noastră și vecinii sârbi.

Soluția de stopare a poluării cu praf de deșeuri miniere provenit de la iazul Boșneag (extindere a fostei exploatări miniere S.C. Moldomin S.A.) este privită cu scepticism de către președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, ing. dr. Cornel Popovici Sturza și asta pentru că, o dată, această variantă „este una consumatoare de bani”, iar pe de altă parte, mai spune inginerul, „cei mai mari dușmani ai acelor aspersoare sunt vântul și praful”.

Reamintim că după 13 ani de la încetarea exploatării miniere la Moldova Nouă, ecologizarea iazului de la Moldomin (o sursă nestingherită de poluare) era absolut obligatorie și asta pentru a îndeplini cerințele de conformare cu o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) dată în cadrul unei proceduri de infringement, declanşată de Comisia Europeană împotriva României în 2016 .

Mai mult decât atât, Popovici Sturza a afirmat, pe baza unor studii făcute de autoritățile sârbe, că cel mai periculos asupra corpului uman din tot acest praf toxic este zincul, „cel care cauzează cancerul la nivel pulmonar, la nivelul colonului, dar și al ficatului”.

Cu ochii bine ațintiți asupra deșeurilor miniere de la granița dintre Serbia și România, GEC Nera, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, dar și cu Institutul de Cercetări Miniere din Bor (Serbia), urmărește nu doar rezultatele soluției provizorii adoptate de România privind praful ucigaș, ci și ce se întâmplă cu apele subterane și cu râurile din zonă, întrucât se pare că marea poluare „se produce prin infiltrare și alimentare în continuare cu substanțe toxice a fântânilor din zonă, a râurilor și a pârâurilor”. Actualmente „se fac studii pentru a identifica foarte clar drumul poluării de la suprafață până către fântânile oamenilor etc.”, a mai punctat președintele GEC Nera.