Smart Diaspora, la final. Îndemnul românilor care fac cercetare în străinătate pentru cei de acasă

Cercetătorii români plecați în străinătate au povestit, la finalul celor patru zile ale conferinței Smart Diaspora, care sunt vulnerabilitățile României când vine vorba despre educație și cercetare.

Peste 1.200 de invitați, din care 400 din peste 30 de țări au făcut schimb de idei, în cadrul celor 38 de workshop-uri organizate la Smart Diaspora, pe diverse teme, transmițându-și fiecare din experiența proprie. Majoritatea spun că s-ar întoarce în țară, dar au câteva rezerve. Unii dintre ei au explicat care sunt.

Robert Chiș Ciure a absolvit Filosofie, iar în prezent este neurocercetător la Center for Neurosicences and Ethics în Madrid. Ar vrea să revină în România, dar are două mari probleme. Prima ar fi că, într-o universitate din țară, un cercetător aflat la început de drum este plătit cu un salariu net de 3.500 lei.

„Cum putem avea cercetare în România cu un asemenea salariu? E o problemă, o știm, a fost atinsă, soluția este probabil de a crea fonduri separate care să suplimenteze acest salariu, ceea ce, din câte am înțeles, UVT face și aplaud această inițiativă. A doua problemă e faptul că un cercetător, atunci când aplică pentru un grant – și până acum am avut experiența a 5 granturi – face întreaga birocrație. Crearea conținutului intelectual care să câștige grantul firește îți revine ție ca cercetător, dar atunci când în administrația universităților nu există nici măcar o singură persoană care să te ajute cu toată birocrația draconică prin care trebuie să treci ca să obții acel grant, nu mai putem fi competitivi cu alte țări vestice.”, a explicat Robert Chiș Ciure.

„Educația nu se mai face cu durere în țările care au succes”

Monica Mincu, de la UNESCO & UCL London School of Education și Torino University, a vorbit despre schimbarea de mentalitate care ar trebui să aibă loc în școala românească:

„Eu m-aș gândi la cât dedicăm într-adevăr din PIB educației și școlii. După finanțare, m-aș gândi la cultura organizației, la cultura școlii, la cultura unui sistem școlar care este cu joasă autonomie, guvernanța influențează dinamicile, mentalitățile, relațiile. Educația nu se mai face în țările care au succes cu durere, tu vei învăța suferind. Educația se face din plăcere și gândindu-ne la bunăstarea mintală a copiilor, la plăcerea pentru școală. Dacă ei nu învață, vina este a noastră, nu a lor. Deci este nevoie de o mare schimbare de mentalitate în școlile, în sistemele centralizate. Centralizarea sistemelor școlare este o mare problemă care frânează dezvoltarea socială, evoluția și inovația. Iar inovația în educație nu se poate produce dacă noi nu o să avem sisteme mai flexibile și o schimbare în acest domeniu.”

Chimistul Petru Jitaru, de loc din Botoșani, stabilit de 15 ani în Franța, după ani petrecuți la studii în Belgia și Italia, invocă stabilitatea pe care a regăsit-o în țara în care trăiește:

„Pot să vă spun că francezii sunt oameni extraordinari, dar nu sunt nici mai inteligenți, nici mai frumoși, nici mai harnici decât noi. În schimb au norocul și avantajul să trăiască într-un sistem stabil, adică lucrurile sunt stabile și se pot face predicții pe termen lung. Pe peretele blocului unde locuiesc eu este un afiș pe care spune: este interzis să puneți afișe, conform legii din iulie 1881.”

Probleme sunt în toate domeniile, indiferent de natura lor. „Sunt foarte mulți copii care nu au văzut un pian, o vioară în viața lor. Și asta este muzica, dar cum rămâne cu celelalte?”, s-a întrebat Dragoș Cantea, manager la DAC Music Performance din Oslo, director artistic la ClassiX Festival.

„Acum 15 ani ceream ajutor. Acum îi invităm să lucrăm împreună”

Adrian Curaj, fost ministru al Educației în Guvernul Cioloș, explică faptul că nu reîntoarcerea în țară a cercetătorilor români este scopul, căci „nimic nu blochează acum mișcarea oamenilor”.

„Deja oamenii au discutat între ei și au pe agendă proiecte, nu povești. Sigur, întotdeauna un proiect este o poveste, dar nu povești că vom face, ci că facem. Asta mi se pare cel mai important. Nimic nu blochează acum mișcarea oamenilor. Mi-e mai greu să cred că oamenii se vor întoarce în România, că nu acesta este scopul, ei trebuie să se miște. Sunt în laboratoarele lor, vin pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă aici. (…) Aspectul interesant este faptul că o conferință ca asta te ajută să repui pe masă ideea colaborării. 1.300 de oameni, 400 de oameni din afara României – să vii să stai o săptămână în altă parte nu e ușor. Deci este o determinare și determinarea asta vine din înțelegerea foarte clară a oportunităților extraordinare de colaborare pe care le oferă România. Noi nu cerem ajutor, noi invităm la proiecte comune. E o mare diferență. Acum 15 ani ceream ajutor. Acum îi invităm să lucrăm împreună.”, a declarat Adrian Curaj, director general la UEFISCDI.

Care este calea de urmat?

Rectorul Universității de Vest din Timișoara spune că cea mai importantă concluzie a conferinței este legată de faptul că cercetătorii români din diaspora își doresc să se implice în proiectele de dezvoltare ale României.

„Faptul că au văzut că în România există o infrastructură de cercetare, că există oameni cu preocupări, cu proiecte, cu finanțări europene la nivel înalt, le-a dat speranța și convingerea că pot să intre și ei într-un sistem în care să rezoneze cu cercetătorii din România. Și un mare câștig este faptul că o mare parte dintre ei doresc să se integreze în echipe de cercetare în România, cu universitățile, cu institutele de cercetare și până la urmă acest networking creat va genera cu siguranță valoare adăugată. Și asta ne dorim. Pentru că fără inovare și cercetare, România nu se poate dezvolta cum nu se dezvoltă nicio țară de fapt.”, a declarat Marilen Pirtea.

La rândul lui, rectorul Universității Politehnica din Timișoara admite că discuțiile nu vor avea niciun rezultat, dacă nu va exista o colaborare reală pe viitor între cercetătorii români de aici și cei plecați afară.

„Reînnodăm ceea ce s-a întâmplat la începutul universității, în 1920. O parte din primii dascăli au provenit din diaspora, adică oameni care și-au făcut studiile în Germania, Franța, Elveția pentru că atunci se putea, după Al Doilea Război Mondial lucrurile au fost puțin diferite. Deci am avea avantajul fondării universității și pentru aproape 25 de ani o singură universitate din partea asta, așadar legătura cu diaspora e cumva o tradiție și o obligație. Au fost discuții foarte interesante pe cele opt workshop-uri pe care le-am organizat. Toată lumea a fost entuziasmată. Eu întotdeauna spun: ok, acum e o întâlnire, trebuie să urmărim ce se întâmplă după, cum continuăm colaborările pentru că întâlniri au mai fost, dacă ele nu se concretizează după rămân doar niște întâlniri.”, a spus Florin Drăgan.

Ediția 2023 a conferinței Smart Diaspora a fost organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, de Alianța Timișoara Universitară (ATU), UEFISCDI cu participarea Academiei Române.

• Tweet
• Pin It