Sistemul sanitar din România: o scară fără sfârșit care categoric urcă! Medicul Dana Stoian vrea o Românie a bunului simț

Proprietara unei clinici de aproximativ 700.000 euro, după ce, în 2008, a ajuns din greșeală la alt cabinet decât cel unde trebuia să ofere consultații, profesor doctor Dana Stoian este unul dintre medicii care crede în România și în refacerea întregului sistem sanitar, mai ales cel public. 

În cadrul noului episod al proiectului “De Bine”, demarat de Banca Transilvania, prof. dr. Dana Stoian medic primar endocrinologie și doctor în medicină cu multiple specializări și supra-specializări: nutriție, densiometrie clinică, medicina sexualității, a povestit despre începutul drumului în sistemul de sănătate privat, a punctat minusurile care cangrenează sistemul medical public, dar și despre dorința sa de a avea cele mai bune echipamente medicale disponibile pentru pacienții săi, fapt care au făcut-o să își dorească mai mult.

„Cel mai mare dușman al sistemului de stat și al României – Este bine și așa!”

Pentru cei care nu o cunosc, Dana Stoian este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara, deține Centrul Medical DR. D – un centru de monospecialitate care oferă servicii complexe şi complete legate de patologia endocrin-metabolică la adulți și la copii. Este membru în toate societățile de profil din România, Europa & America și a Centrului de excelență în ecografie în cadrul WFUMB și a EFSUMB.

Este omul care a construit de jos, printre primii din zona de privat din România, și care acum pune accentul pe „i” când se referă la  nevoile primordiale ale sistemului sanitar public: bunul simț, mai presus de orice investiție.

„Cred că cel mai mare dușman al sistemului de stat în general și al României în și mai general “Este bine și așa”. Cred că asta e cea mai mare problemă. Cum facem România bine: Cu bun simț, categoric! Bun simț înseamnă că dacă am o analiză, să nu o mai repet de patru ori, dar “dacă nu e bine”, “ că cred…”, “că nu cred…”. Să încerc să folosesc ce am, să nu fac pradă din materialele sanitare. Să am un pic de grijă, să mă port la spital cu lucrurile pe care le am acolo ca și cum aș fi la mine. Deci, la mine pun la gâtul pacientului o foaie de hârtie, nu pun zece. Strâng, adun, sunt atentă, ca la noi acasă. Nu las becul aprins zi-noapte, dacă nu trebuie. Îl sting. Toate acestea, adunate, pentru mine asta înseamnă, din perspectiva sistemului sanitar, bun simț. Și să nu uit, bun simț înseamnă și cum vorbești cu pacientul și cum te porți cu pacientul. Trebuie să fii corect, nici mieros, dar nici gomos.”

Atunci când face referire la sistemul sanitar din România, doctorul Dana Stoian îl caracterizează ca o scară fără de sfârșit care, în ultimii ani, categoric, urcă. „Cum era pe vremuri când eram noi studenți în spitale și cum este acum, din toate punctele de vedere, categoric, urcă!”

Dana Stoian este omul care a căutat un loc după sufletul și dorințele proprii, după nevoile profesionale dând astfel viață unei clinici care nu se afla nici la parter de bloc, nu într-un garaj, nu într-un spațiu, mai mult sau mai puțin impropriu. Și a fost primul cabinet într-o astfel de clădire cu foarte mulți pereți de sticlă și foarte puțini pereți opaci, deschizând astfel primul cabinet care avea o dotare minimală cu un ecograf.

„Sunt endocrinolog, specialitatea mea este o specialitate mică, de nișă, nu este o specialitate care să incumbe nevoia unui spital sau un număr mare de paturi. M-am rupt pentru că nu mai era bine și așa pentru că am învățat și mult timp în locul unde m-am format, și ce este bine să faci, dar și ce este bine să nu faci. Și cum să nu faci. Și pentru că mi-am dorit altceva. Pentru ca am vrut să am cel mai bun ecograf, pentru că am vrut să am cel mai bun elastograf, pentru că am vrut să am densitate osoasă la îndemână instant, nu în altă zi, cu altă programare, să vorbești cu altcineva. Pentru că am vrut altceva.”

Numai cine nu muncește, nu greșește, susține Dana Stoian, iar faptul că își desfășoară activitatea în sistemul privat, nu o ferește de temeri și anumite incertitudini.

Reporter: Ați avut un moment în care v-ați temut sau v-ați simțit nesingură de când ați deschis cabinetul/clinica?

Prof. Dr. Dana Stoian, medic primar endocrinologie: „Permanent. Pentru că oricare dintre noi este sortit greșelii, numai cine nu muncește nu greșește. Și responsabilitatea, când ești singur în privat, este mult mai mare decât atunci când ești sub umbrela spitalului, unde se disipează orice fel de responsabilitate pentru o treabă comună. Permanent.”

Reporter: De ce credeți că sistemul de stat se reformează atât de greu? E clar că a avut o reformă, totuși e foarte greu de urnit din ale lui.

Prof. Dr. Dana Stoian, medic primar endocrinologie: „Pentru că am senzația, mai ales spitalele mari, că sunt ca și un organism, ca și o entitate care ființează în virtutea inerției. Eu cred că nu avem o linie, un plan foarte bine pus la punct. Și dacă îl avem, ceva se întâmplă undeva pe parcurs în sfera politicului și planul este deturnat și redirecționat poate pe o direcție care pare justificată la momentul respectiv, dar cred că și de aici e foarte greu de urnit. Și sunt anumite metehne vechi care probabil că vor muri odată cu generația care practică aceste metehne.”

• Tweet
• Pin It