Sfântul Sava, sărbătorit de comunităţile sârbeşti din Clisura Dunării

În fiecare an, la data de 27 ianuarie, comunitatea sârbă din Banat (Clisura Dunării, județele: Timiș, Arad) îl cinstesc pe Sfântul Sava, întâiul arhiepiscop al Serbiei a cărui personalitate se reflectă foarte mult în cadrul instituțiilor de învățământ sârbești.

Weekendul trecut, duminică, 26 ianuarie, căminul cultural din localitatea Moldova Veche a fost gazda unui eveniment cultural-artistic dedicat primului legislator în comunitatea sârbă, acțiune prin intermediul căreia copiii din cadrul ansamblurilor de dansuri din zona de Clisură au ținut să reitereze în fața oficialităților prezente: Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Moiseș, viceprimar al urbei de la Dunăre, Ognjan Krstici, președintele Uniunii Sârbilor din România, Vladan Tadic, consulul Serbiei la Timișoara, Vasile Plestici, preotul Bisericii Ortodoxe Moldova Veche că sunt capabili să ducă mai departe atât tradițiile și obiceiurile sârbești, cât mai ales de limba și literatura sârbă.

Evenimentul omagial a fost deschis prin intonarea imnului Sfântului Sava de către corul bisericii din localitatea gazdă, însă, înainte ca tinerii să-i bucure pe cei prezenți, atât cu dansurile, cântecele și poeziile pregătite, șeful administrației publice locale de la Dunăre împreună cu președintele Uniunii Sârbilor din România, dar și alături de consulul Serbiei la Timișoara au ținut să le transmită tuturor celor prezenți câteva cuvinte.

„Să nu uităm niciodată de învățăturile primului arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe care ne îndeamnă la credință, unitate, la iubire față de aproapele nostru, la iubire față de poporul nostru. Cu toate că nu este ușor să păstrăm această moștenire, fapt care se observă atât în cadrul instituțiilor de învățământ, cât și în cadrul bisericilor, totuși tind cred că există cineva care are grijă de noi”, a punctat Ognjan Krstici, președintele Uniunii Sârbilor din România.

„Ținând cont de ceea ce spunea părintele Tadei, care a trăit în muntele Athos: «Cum ți-s gândurile, așa îți este și viața», vreau să vă spun că mă bucur de faptul că, din când în când, reușim să ne unim în gând și să vedem partea bună a lucrurilor. Astfel de evenimente ne unesc. Mă bucur că putem preda mai departe tradițiile dumneavoastră și asta pentru că oricât am vrea noi, poate că voi, sârbii, sunteți prezenți, aici, în Clisura Dunării, înaintea noastră. Războaiele au creat depopulare. Acum patru ani spuneam că vom putea crește doar prin păstrarea tradițiilor și prin turism. Să sperăm că, în timp, vom putea reveni acasă punând în valoare atât bogățiile naturale, cele ale Dunării, dar și bogățiile lăsate de bătrânii noștri”, a subliniat, Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă.

„Mă bucur nespus de mult că după aproape 800 de ani de la moartea Sfântului Sava încercăm să păstrăm pe cât posibil atât tradițiile și obiceiurile sârbești, cât mai ales limba și cultura sârbă. Acest lucru este posibil datorită organizației care veghează asupra acestui fapt: Uniunea Sârbilor din România, organizație susținută la rându-i de către Statul Român și de către reprezentanții acestuia. Mulțumesc primarului orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, că nu doar cu această ocazie s-a dovedit a fi alături de poporul sârb. Totodată mi-aș dori ca astfel de întâlniri și să nu se piardă niciodată”, le-a mărturisit celor prezenți, Vlandan Tadic, consulul Serbiei la Timișoara.

Sfântul Sava şi impactul acestuia în formarea culturii și a conștiinței creștine a poporului sârb 

Sfântul Sava s-a născut în anul 1175, fiind cel de-al treilea copil al familiei care a pus bazele statului sârb (familia Nemanja), având numele de Rastco. Astfel, la vârsta de 17 ani, tânărul prinț părăsește curtea regală, ajunge la Sfântul Munte Athos, unde se călugărește și primește numele de Sava. Douăzeci și patru de ani mai târziu, Sfântul Sava împreună cu tatăl său, care se călugărește și el (primind numele de Simeon), ridică, pe ruinele vechi ale unei mănăstiri, marea mănăstire Hilandar, izvorul cultural pentru marea majoritate a sârbilor.

Potrivit scrierilor, în 1219, Sfântul Sava efectuează o vizită Niceea, acolo unde este hirotonit de patriarhul Constantinopolului ca cel dintâi arhiepiscop al sârbilor. Numele lui rămâne în istorie, amintind atât despre primul autor al sârbilor, despre primul om cu știință de carte, cât și despre primul legislator în comunitatea sârbă.

Sfântul Sava moare la 27 ianuarie 1235, la Târnova, în Bulgaria, moaștele sale fiind duse la mănăstirea Mileșeva din Bosnia. De atunci și până acum, comemorarea sa face ca, la fiecare sfârșit de ianuarie, bisericile să fie arhipline de copii care, după Sfânta Liturghie, recită fel și fel de poezii în cinstea ctitorului. Din punct de vedere tradițional însă, cu ocazia sărbătorii Sfântului Sava, în nicio casă sau, mai bine zis, niciunei bucătărese nu trebuie să-i lipsească de pe masă celebrele perece (celebrii covrigei de casă).

• Tweet
• Pin It