Scriitorul interzis din Banat a anticipat istoria până în 2000. Află o poveste inedită cenzurată de comuniști!

Ion Pena și-a petrecut o bună parte din viață în Banat, la Sichevița, unde a lucrat ca perceptor. Scrierile sale au ajuns recent la public și s-a dovedit că puterea de anticipație a acestuia a fost ieșită din comun. Zeci de ani, ideile sale au stat ascunse în „Fondul special – interziși”!

Ion Pena (25 august 1911 – 29 iulie 1944) fost un publicist, poet, epigramist și prozator român și, deși nu s-a născut în Banat, aici a scris cea mai importantă operă a sa. „Moneda fantazienilor” a fost elaborată la Sichevița, la vârsta de doar 26 de ani, și este o carte în care Pena merge cu anticipația pânǎ în 1 ianuarie 2.000. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea, Ion Pena dovedindu-se un bun analist social de anticipație.

Potrivit www.historia.ro, prozatorul și publicistul Constantin Stan (1951 – 2011), membru al Uniunii Scriitorilor, în 2001, în articolul „Un caz ciudat”, vorbește despre faptul că „Pena, prin povestirea sa, îl devansează pe  George Orwell”, autorul faimosului roman „Ferma animalelor”, scris în 1945. Iar profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma tot în 2001 în cartea pe care începuse s-o scrie despre Pena: „Moneda fantazienilor ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian” .

La 70 de ani de la moartea sa, mai toți criticii îl cataloghează ca fiind un mare vizionar, dar care și-a pierdut intensitatea printre rafturile cărților cenzurate de comuniști. Mic este și numărul cărășenilor care au auzit de el, cu toate că în perioada în care a locuit la Sichevița, deși extrem de tânăr, s-a preocupat intens și a avut mare grijă de comunitatea locală pe linie culturală. A înființat Căminul cultural „Lumina”, cu sediul în incinta primăriei, și i-a donat instituției nou create un aparat radio. De asemenea, biblioteca a primit sub formă de donație mai multe volume de carte, în valoare de mii de lei la vremea respectivă. Tot Pena a adus la Sichevița și primul aparat de proiecție, prin demersuri comune cu locuitorii. Astfel de gesturi a făcut în mai toate localitățile prin care s-a plimbat.

De ce a fost interzis?

Antipatia sistemului față de Ion Pena a plecat de la faptul că era membru și susținător al Partidului Național Țărănesc, de aici și prietenia lui cu Gheorghe Șuța, președintele PNȚ din Domnești. Prin urmare, orientarea sa politică l-a înscris în „Fondul special – interziși (S)”.

Ion Pena a scris peste 300 de epigrame și, de-asemenea, peste 250 de  poezii. În 1939 i-a apǎrut volumul de epigrame „Furcile caudine”, care, având recenzii favorabile, a fost înscris de George Călinescu în „Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent”, apǎrutǎ în 1941 la Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București.

FOTO text: Marin Scarlat

• Tweet
• Pin It