SCANDALOS. Se legalizează hoția și jaful din banul public! Modificarea Codurilor Penale înseamnă desființarea DNA!

Specialiștii în drept au explicat că modificările Codurilor Penale dezbătute în Comisia Specială a Parlamentului vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale! Parlamentari, primari sau funcționari publici corupți, evazioniști și indivizi care devalizează ce a mai rămas dintr-o țară jefuită continuu timp de aproape trei decenii, cu toții ar avea șansa să scape nepedepsiți!

„Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile. În realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă. Așadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție”, se arată într-un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție.

Gata cu înregistrările și perchezițiile!

Laura Codruța Koveși a exemplificat câteva dintre propunerile coaliției de guvernare care ar face o mulțime de infractori scăpați de răspundere. Una dintre aceste modificări ar face imposibilă administrarea mijloacelor de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, perchezițiile domiciliare sau informatice ori prinderile în flagrant. „Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate; Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite”, arată DNA.

Corupții nu mai pot fi arestați!

Și acesta este doar un exemplu. Nu trebuie trecută cu vederea nici modificarea articolului 273 din Codul de Procedură Penală, care dezincriminează infracțiunea de mărturie mincinoasă. La fel de scandaloasă, modificarea art. 223 alin .2 Cod procedură penală nu va mai permite arestarea preventivă a autorilor infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

O altă propunere a coaliției PSD-ALDE ar îngrădi în cazul unui vot favorabil accesul publicului la informații de interes public, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. „Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc. reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice”, mai precizează DNA.

Amputarea tacticilor de investigare

DIICOT a reacționat în același ton în urma amendamentelor Codurilor Penale dezbătute în Comisia Specială a Parlamentului, catalogându-le drept „ reglementări excesive” și „dincolo de standardele stabilite prin Directivă”, instituția precizând că vor duce la „o nouă amputare a tacticilor de investigare”.

„Ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la modalitatea în care se desfășoară acest proces, fără transparență și fără consultarea unor experimentați practicieni ai dreptului din domeniul justiției penale. (…) Neoficial am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal și Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfășurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă și care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităților tactice de investigare a infracţiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârșit”, arată reprezentanții Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Urmărire penală în zadar

Notă discorndantă nu face nici Ministerul Public, Parchetul General. „Amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale se abat grav de la sensul acesteia, având consecințe negative asupra procesului penal. Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficiență a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicție atât cu standardele europene în materie, cât și cu prevederile interne, validate de Curtea Constituțională. Analiza propunerilor aflate în dezbatere arată că se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului și Caracterul echitabil al procesului penal) precum și a unor instituții esențiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive). Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuțiilor sale prioritare în materie penală, precum și în exercitarea rolului său constituțional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, a transmis Ministerul Public.

Procurorii Parchetului General atrag atenția că modificările propuse vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situații a activității de urmărire penală și remarcă faptul că amendamentele aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaților și mai puțin ale persoanelor vătămate.

O altfel de Ordonanță 13

În tot acest timp, preşedintele Comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, inițiatorul scandaloasei Ordonanțe 13, o ține pe-a lui: amendamentele depuse la Codurile Penal şi de procedură Penalănu depăşesc cadrul Directivei europene privind prezumţia de nevinovăţie! „Nu intrăm pe detalii, sunt amendamente depuse, la dezbateri în Comisie vom hotărî dacă se adoptă, nu se adoptă, se modifică…”, a arătat Iordache. Ședinţa Comisiei se va relua luni, la ora 9.00, cu dezbaterea amendamentelor şi elaborarea Rapoartelor la modificările legilor justiţiei.

foto: http://observator.tv

• Tweet
• Pin It