Sărăcia în cur mă împunge, eu tot fug și ea mă ajunge!

Romi dragă, ce faci toată ziua de nu ai mai dat niciun semn de viață în ultimele săptămâni? Iartă-mă că te abordez așa, dar și pe mine mă întreabă alții, care știu că sunt la curent cu preocupările tale cotidiene, de ce nu mai postezi nimic pe Facebook? Că până nu de mult erai numărul unu la așa ceva. Nu te întrecea nimeni în postări și comentarii. Dimineața, seara, noaptea erai acolo, iar noi – liniștiți. Găseai tu ceva de postat, fie legat de pesediștii din Consiliul Județean, fie de articolele din Express de Banat ale lui Dani Stanciu. Erai o sursă vie, izvor nesecat de informații și, dintr-o dată, pauză. Hai, înțeleg o zi, două, dar trei săptămâni? Nu te recunosc. Că tălică nu ești dintr-ăia cărora le tremură izmenele de frică când i se spune: „Mai termină, bă, cu scandalurile tale, că acum îți retragem sprijinul la partid.”

Ce să le răspund oamenilor? Că te-o prins astenia de primăvară? Cine m-ar crede la cât de imun te-ai dovedit la toate bârfele, minciunile și exagerările ce ți-au fost puse în cârcă? Sau că ți-e rușine să mai scoți capul în lume după ce ăștia de la GfK au dat publicității rezultatele studiului privind puterea de cumpărare, pe județe? Te înțeleg, astenia ca astenia, că toți trecem la un moment dat prin ea, dar cu clasamentul ăsta, crede-mă, nici eu, dacă aș fi în locul tău, n-aș scoate capul din casă până la sfârșitul mandatului. Aș sta ascuns și mi-aș da cu tesla în… Știi tu unde!

Păi bă Romi, cum dracului să nu-ți dai, bă, când vezi unde a ajuns județul pe care îl conduci de un an și jumătate? Cum ai reușit performanța asta? Stăm mai rău ca la fotbal când se fac tragerile la sorți pentru preliminarii la Mondiale sau Europene. De bine, de rău acolo suntem în urna a patra valorică, cu Uzbekistanul, Azerbaidjan, Luxemburg, or după clasamentul ăstora, privind puterea de cumpărare a populației, Caraș-Severin este în ultima urnă valorică, a VII-a. Mai jos de atât nu mai avem unde… Cu Giurgiu, cu Călărași, Teleorman, Vaslui, Covasna, Ialomița. Adică puterea de cumpărare la noi e sub 80% din cea medie de la nivel național.

Ce zici de asta, Romi? Să nu-mi spui că de vină e greaua moștenire pesedistă. Decât să zici o prostie, mai bine taci sau dă-ți două palme peste gură. Înțeleg că și pesedeii au partea lor de vină, dar bă, ceva, ceva trebuia să fi făcut și tu. Or la tine nu se vede nimic. Muntele Mic nu intră în calculul clasamentului. Acolo e afacerea ta, profitul tău, nicidecum al celor care până mai ieri se lăudau cu zicala aia împrumutată de la dacii de pe Gugu: „Banatu-i fruncea.” A fost cândva, Romi. Când paorele era paore, făbrica, făbrică și Rășița era raiul de pe pământ! Acum e urma, ce știi tu. E sărac județul cum n-a fost niciodată și se mai face după cum cred ăștia care se ocupă de studii de tot felul. După cum vezi, situația e groasă, iar pe tine… nu știu cum să zic ca să mă înțelegi corect. Unde ții programul ăla de dezvoltare din campania electorală? Unde sunt investitorii promiși? Bă Romi, eu în locul tău nici nu aș mai scoate capul în lume. Cum te simți tu după ce ai citit rezultatele astea când exclamă câte unul la întâlnirile voastre: „Uite, bă, o venit și sărăntocul ăla din Căraș?” Bine, ei la județ fac referire, nu la tine. Că tu ai pus de-o parte, nu te plâng ei.

Dar știi ceva, Romi? Tot răul e spre bine. Vorbesc eu cu Bobiță și Giani din serialul „Las Fierbinți”, care trăiesc și ei vai de mama lor într-un județ sărac, să vină și la noi să înceapă un serial asemănător, gen: „Sărăcia în cur mă împunge, eu tot fug și ea mă ajunge!”. Să mai audă lumea și de noi, nu de alta, Romi dragă.

• Tweet
• Pin It