Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara a prezentat, miercuri, echipa curatorială Timișoara 2023 care se va ocupa exclusiv de implementarea proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Dintre cei 7, un singur expert este din Timișoara. Ceilalți profesează în Sibiu, București, Suedia sau Slovenia. Primul pas pe care echipa îl va face va fi să aducă la zi programul cultural și să implementeze proiectul până în 2023.
70 de persoane și-au manifestat interesul să facă parte din această echipă. Selectați au fost însă doar 7 experți și curatori: Oana Boca Stănescu (București)- expert în strategii de comunicare şi marketing, Teodora Borghoff (Timișoara) – expert relații comunitare și incluziune socială, Corina Bucea (Cluj) – expert educaţie şi mediere culturală, Matevž Čelik (Slovenia) – curatorul Teritoriului „Conexiuni”, Cosmina Goagea (Spania/România) – curatoarea Teritoriului „Locuri”, Corina Oprea (Suedia/România) – curatoarea Teritoriului „Oameni” și Silviu Scrob (Sibiu) – expert în managementul producţiei culturale.
„E foarte important să asigurăm o independență artistică și culturală și, cu un proces foarte deschis și transparent, am identificat acest grup de 7 curatori care vor avea ca rol readucerea la zi a programului și să acompanieze implementarea proiectului până în 2023. Am ales Centrul de Proiecte ca centru de comandă pentru Capitală Culturală. Am avut cu echipa trei întâlniri, în ultimele zile, în care ne-am împărtășit viziunea și nu am niciun dubiu că anul 2023 și Timișoara Capitală Europeană a Culturii va fi un succes. Sunt trei lucruri importante pentru această echipă: cred că trebuie să reparăm niște punți care au fost arse, dintre cei care au gestionat proiectul până acum, comunitatea locală și cea culturală din Timișoara. Trebuie să retrezim încrederea în acest proiect, să facem concret proiectul cu actorii locali, actori culturali din toată țara și internaționali și mă aștept ca la începutul anului viitor, echipa să vină cu scheletul calendarului pentru 2023, unde timișorenii, țara și Europa vor putea vedea foarte concret cum va arăta acel an. Și în al treilea rând, e important că nu am invitat 7 filosofi, ci profesioniști care știu fiecare cu ce se mănâncă domeniul lui. Acest titlu va marca identitatea și imaginea Timișoarei pentru decenii. Eu nu voi folosi niciodată acest proiect ca un instrument de atac politic sau în altercația politică care există între mine și alte forțe politice sau alte instituții”, a declarat primarul Dominic Fritz.
Zilele acestea, cei 7 curatori și experți culturali s-au întâlnit cu operatorii culturali care au proiecte în Bid Book, cu autoritățile locale și cu reprezentanții celor mai importante instituții timișorene implicate în organizarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Urmează să se întâlnească și cu actorii culturali care nu au proiecte cuprinse în programul cultural, dar vor să contribuie la acesta.
Planul de acțiune
Cei 7 curatori și experți au răspunderea să adapteze realist și creativ Programul Cultural Timișoara 2023 la contextul pandemic și la schimbările care au marcat scena culturală locală. În ianuarie, ei vor prezenta comunității dosarul de candidatură adus la zi și vor anunța structura principală a evenimentelor cuprinse în programul cultural. Tot ei vor ține legătura cu operatorii culturali cuprinși în programul cultural TM2023, dar și cu operatori culturali noi, cu organizațiile, instituțiile și autoritățile publice implicate. Pentru completarea programului, echipa va propune noi apeluri deschise care vor fi implementate de Centrul de Proiecte. Prin Centrul de Proiecte se derulează deja toate finanțările din bugetul local către proiectele cuprinse în TM2023.
În paralel există și Asociația Timișoara 2023, condusă de Simona Neumann, director executiv, cu primarul Dominic Fritz în calitate de președintele al boardului de conducere. Fritz spune însă că toate evenimentele pentru 2023 se vor derula sub coordonarea Centrului de Proiecte al primăriei.
Tot potrivit primarului, în Bid Book, Timișoara s-a angajat să cheltuiască 20 de milioane de euro în anii dedicați proiectului. Până acum s-au consumat 5 milioane de euro. „Nu știu dacă vom atinge exact suma de 15 milioane de euro în următorii doi ani, dar vom face eforturile necesare și posibile pentru a veni cât mai aproape posibil de acest prag.”, a explicat Fritz.